Portugalia și Spania, abordări diferite asupra consumului de carne, în contextul dezbaterilor globale privind impactul produselor de origine animală asupra mediului / „Tradiția nu trebuie să însemne doar chorizo, ci și tocănița de năut”

Peninsula Iberică este un adevărat reper culinar, cu specialități celebre precum jamónul spaniol și bacalhau-ul portughez. Totodată, aceste două țări se numără printre cei mai mari consumatori de carne din Uniunea Europeană. În contextul dezbaterilor globale privind impactul produselor de origine animală asupra mediului, Portugalia și Spania adoptă însă poziții diferite, conform Euractiv.

Portugalia promovează alimentația sustenabilă

Portugalia face un pas semnificativ spre o dietă mai verde, devenind a doua țară din UE, după Danemarca, care lansează o strategie națională pentru promovarea alimentației bazate pe produse vegetale. Ca parte a noului său plan național de energie și climă, guvernul portughez s-a angajat să încurajeze o „dietă cu emisii reduse de carbon”, reducând consumul de proteine animale pentru a limita emisiile din agricultură și pentru a promova o alimentație mai sănătoasă.

„Este foarte îndrăzneț”, a declarat Joana Oliveira, director ProVeg Portugalia.

Surprinzător este faptul că această inițiativă vine din partea unui guvern condus de Partidul Popular, o formațiune de centru-dreapta afiliată Partidului Popular European (PPE), cunoscut pentru reticența sa față de dezbaterea privind reducerea consumului de proteine animale.

Chiar și la nivel european, inițiativele în această direcție întâmpină obstacole. Sub presiunea PPE și a protestelor fermierilor, Comisia Europeană a renunțat anul trecut la planurile de a introduce un cadru pentru diete sustenabile la nivelul UE.

Europarlamentarul portughez Paulo Do Nascimento Cabral, membru PPE, a declarat pentru Euractiv că Bruxelles-ul ar putea să se inspire din abordarea Lisabonei, pe care a descris-o drept „o politică nutrițională echilibrată și integrativă”.

Spania rămâne fidelă consumului de carne

În contrast, Spania nu pare dispusă să îmbrățișeze o dietă bazată pe plante. Dezbaterea despre impactul cărnii asupra mediului a ajuns în prim-plan în 2021, când premierul socialist Pedro Sánchez și-a contrazis public ministrul consumului, Alberto Garzón, care criticase efectele nocive ale fermelor industriale și ale consumului ridicat de carne asupra sănătății. Cu toate acestea, Sánchez a evitat să promoveze dietele vegetariene, iar declarația sa fermă a rămas emblematică: „Pentru mine, un chuletón [friptură] gătit perfect, mediu-rar, este de neegalat”.

Ministrul agriculturii, Luis Planas, a întărit poziția guvernului afirmând că discuțiile despre efectele negative ale cărnii asupra sănătății sunt „la fel de greșite ca ideea că zahărul ucide”.

Samuel Brea, cercetător spaniol la Institutul Leibniz pentru Dezvoltarea Agricolă în Economii de Tranziție (IAMO), explică această poziție prin legătura puternică dintre consumul de carne și identitatea națională: „Carnea face parte din identitatea națională (…) dacă nu mănânci jamón, e ca și cum nu ai fi spaniol”.

Madrid reglementează etichetarea produselor vegetale

În timp ce alte țări europene susțin produsele pe bază de plante, Madrid a fost printre primele care au impus restricții legale privind utilizarea unor termeni precum „burger” sau „cârnat” pentru alternativele vegetale. În 2014, Spania a adoptat o lege care definește peste 80 de produse din carne, interzicând astfel utilizarea denumirilor acestora pentru produse pe bază de plante.

Recent, guvernul spaniol a anunțat că analizează dacă este necesară actualizarea acestei legislații, având în vedere o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe această temă.

Diferența stă în prezentare

Samuel Brea consideră că cheia acceptării unor schimbări precum cele adoptate de Portugalia este modul în care acestea sunt prezentate. „Nu trebuie să pui sectorul cărnii în rolul de vinovat”.

În această direcție, europarlamentarul Paulo Do Nascimento Cabral a subliniat că Portugalia va asigura „coexistența diverselor surse alimentare” și nu va exclude carnea și peștele, considerate „componente esențiale” ale patrimoniului său cultural și culinar.

Deși guvernul portughez își propune să încurajeze producția și consumul de leguminoase, agricultorii portughezi sunt sceptici. Confederația Fermierilor din Portugalia susține măsurile de creștere a producției de proteine vegetale, dar respinge ideea că acest lucru ar trebui făcut „în detrimentul” proteinelor animale.

În acest context, Joana Oliveira pledează pentru actualizarea ghidurilor alimentare naționale vechi de 20 de ani pentru a include alternative precum tofu și băuturile pe bază de plante, așa cum s-a întâmplat deja în alte țări din UE.

Samuel Brea vede o oportunitate în această tranziție: „Tradiția nu trebuie să însemne doar chorizo și morcilla [cârnați tradiționali], ci și tocănița de năut sau vinetele prăjite din Córdoba”.