foto: pexels.com/@Mark Stebnicki
Industria alimentară se regăsește printre ramurile economiei care au performat în primele șase luni ale acestui an, fiind înregistrată o accelerare cu 7,4% a activității. Și ramura chimiei a început anul 2024 într-o manieră pozitivă cu o majorare semestrială a producției de 15,0%, datorită reluării producției de îngrășăminte la Azomureș în a doua parte a anului precedent, arată Raportul Semestrial asupra economiei făcut de Ministerul Finanțelor și ajuns în posesia G4Food.
Cheltuielile pentru lucrări de înființare a unor plantații de viță de vie și pomi și pentru împăduriri au contribuit la o creștere în termeni reali cu 5,6% a investițiilor nete ( capitolul ”Alte cheltuieli de investiții” ), în primul semestru al acestui an în comparație cu același interval al anului 2023.
Vânzările de produse alimentare pe piața internă au continuat să înregistreze creșteri în prima jumătate a anului (+4,0%), dar într-un ritm lent comparativ cu totalul activității comerciale.
În schimb, a scăzut cu 1,6% activitatea hotelurilor și restaurantelor, regres care a contribuit la o diminuare a volumului total al cifrei de afaceri din serviciile prestate populației cu 1,5% la finalul primului semestru al anului.
Livrările de produse agroalimentare pe piețele din afara Uniunii Europene au scăzut cu peste 22%, fapt care a determinat o pierdere a dinamicii de anul trecut a exporturilor totale pe aceste piețe: -2,0% față de +5,4% în ianuarie-iunie 2023.
Deficitul comercial la alimente și animale vii, înregistrat în ianuarie-iunie 2024, a fost de 2,4 miliarde euro, situându-se cu 540,7 miliarde euro peste nivelul perioadei similare a anului 2023 și a rezultat în totalitate din schimburile intra-comunitare.
Prețurile de consum s-au încadrat pe un trend descendent pe întregul lanț între producători și consumatori, inflația înregistrând la nivelul primului semestru din anul 2024 o rată medie de 6,2%, cu 6,6 puncte procentuale mai puțin decât în semestrul I al anului anterior. Procesul dezinflaționist a fost posibil pe fondul măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază și a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Tendința s-a regăsit și pe principalele componente ale inflației, preponderent la nivelul prețurilor alimentelor care au decelerat până la 2,9%,
Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu +3,5%, contribuind la o creștere cu 8,0% a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.IV.2023.
Cheltuielile cu subvențiile au însumat 9,06 miliarde lei (0,5% din PIB) cu 1,3% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, gradul de realizare al cheltuielilor programate pentru perioada analizată fiind de 94,8%. Cea mai mare parte dintre aceste cheltuieli au reprezentat alocări către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și pentru transportul călătorilor, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (0,94 mld lei), care reprezintă 10,32% din total subvenții.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost de 24,48 miliarde lei (1,4% din PIB), cu 2,0% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Evoluția plăților comparativ cu semestrul I 2023 a fost determinată de diminuarea cheltuielilor pentru proiectele finanțate din cadrul financiar 2014-2024, în timp ce cheltuielile pentru proiectele finanțate din cadrului 2021-2027 și cele aferente proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă alocată pentru PNRR au înregistrat creșteri cu 7,93 miliarde lei și respectiv 2,00 miliarde lei.
În totalul cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile ponderea cea mai ridicată au avut-o cheltuielile cu proiectele finanțate din fondurile aferente perioadei de programare 2021-2027 cu o pondere de 40,1%, cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente perioadelor de programare 2014-2020 cu o pondere de 48,7% și respectiv cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente asistenței financiare nerambursabile a PNRR cu o pondere de 11,2%.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile s-au efectuat în proporție de 51,9% din nivelul programat pentru perioada analizată.
Discrepanța majoră între nivelul programat și cel efectuat al cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile a fost determinată în principal de evoluția cheltuielilor cu proiectele finanțate din fondurile aferente perioadei de programare 2021-2027, grad de realizare 55,1% și a celor aferente proiectelor finanțate din fonduri aferente asistenței financiare nerambursabile a PNRR unde gradul de realizare al plăților programate a fost de 17,5%.
Situația plăților în agricultură ( plăți directe + finanțare proiecte )
În exercițiul financiar 2021 – 2027 ( Planul Strategic ), România are alocat pentru Politica agricolă comună ( PAC ) un plafon total de 19,19 mld. euro.
Din suma totală, 5,20 mld. reprezintă Fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit ( FEADR și FEAMPA ), avansurile fiind stabilite la 0,31 mld. de euro și rambursările la 4,88 mld. de euro. Execuția la 30 iunie pentru anul 2024 a fost de 0,05 mld. la avansuri și 0,00 mld. la rambursări. Pentru perioada 2021-2024, execuția la 30 iunie a fost de 0,10 mld. euro la avansuri și 0,00 la rambursări.
Suma de 13,99 mld euro ( 13,99 + 5,20 = 19,19 ) provine din Fondul European pentru Garantare Agricolă ( FEGA ), plăți directe. Execuția bugetară la 30 iunie, a fost de 1,7 mld.
În ce privește exercițiul multianual financiar anterior ( 2014 – 2020 ), în cadrul căruia încă se mai fac plăți ( plafonul total alocat României a fost de 25,36 mld. de euro – 11,12 mld pentru FEADR + FEAMPA și 14,24 mld. euro pentru FEGA – o scădere a plafonului fiind operată pentru toate statele membre, în special din cauza retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană ), execuția bugetară la 30 iunie a fost de 0,50 mld. la nivelul acestui an, și de 9,57 mld. la nivelul perioadei 2014 – 2024, pentru FEADR + FEAMP și de 14,19 mld. euro, pentru FEGA, la nivelul perioadei 2014 – 2024.
