Sursa foto: Pexels/iSAW Company
Adina Rusu, nutriționist-dietetician, afirmă că un aport ridicat de acizi grași trans reprezintă un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiacă ischemică, transmite Agerpres.
Conform sursei citate, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate și morbiditate la nivel mondial, dintre acestea, bolii cardiace ischemice fiindu-i atribuite 16% din numărul total de decese din anul 2019.
„Un aport ridicat de acizi grași trans, de peste 1% din aportul energetic total, reprezintă un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiacă ischemică. Astfel, se estimează că, la nivel global, anual, aproximativ 500.000 de decese din cauza bolii cardiace ischemice sunt atribuite aportului ridicat de acizi grași trans”, afirmă Adina Rusu.
„Există două surse alimentare principale de acizi grași trans. Astfel, pe de o parte, avem acizii grași trans prezenți în mod natural în carne și produse lactate, iar pe de altă parte, acizii grași trans produși industrial prin hidrogenarea parțială a uleiurilor comestibile. Acizii grași trans industriali nu aduc nicio valoare nutrițională dietei, dar cresc LDL-colesterolul, așa-numitul ‘colesterol rău’, și scad HDL-colesterolul, supranumit ‘colesterol bun’, ceea ce crește riscul pentru boala coronariană, dar și pentru alte boli netransmisibile, precum accidentul vascular cerebral”, a precizat, pentru Agerpres, Adina Rusu.
Ea a explicat că, din punct de vedere chimic, grăsimile trans sunt lipide care suferă un proces cunoscut sub numele de „hidrogenare”.
„În cuvinte simple, hidrogenul este adăugat unui ulei vegetal pentru a-l face solid sau tartinabil. Produsul final poate fi vândut separat, cum este cazul margarinei, sau poate fi utilizat în producția altor produse alimentare, cum ar fi înghețata, aluatul de tip foietaj, prăjiturile sau biscuiții. Întrucât sunt mai ieftine comparativ cu alte grăsimi, industria alimentară folosește acizii grași trans de zeci de ani pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor alimentare. Astfel, cea mai mare parte din grăsimile trans din alimentația modernă provine din adăugarea uleiurilor parțial hidrogenate în compoziția alimentelor, dar și prăjirea uleiului la temperaturi ridicate poate duce la creșteri ale concentrațiilor acestor compuși”, precizează Adina Rusu.
În opinia sa, pentru o dietă sănătoasă, aportul recomandat de grăsimi trans ar trebui să fie mai mic de 1% din aportul energetic total. Mai mult, grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate.
„Consumul crescut de acizi grași trans nu afectează doar sistemul cardiovascular. Acizii grași trans sunt, de asemenea, asociați cu modificări ale metabolismului lipidelor și glucozei, modificări ale funcționalității celulelor sistemului nervos, obezitate, carcinogeneză, diabet, probleme hormonale și de fertilitate”, explică Adina Rusu.
Pentru a reduce consumul grăsimilor trans, specialistul ne recomandă să citim etichetele produselor alimentare pe care le achiziționăm și să alegem doar produsele care nu le conțin.
„Pentru a identifica dacă un produs conține sau nu grăsimi trans, trebuie să citim cu atenție lista de ingrediente. Sintagma ‘grăsimi parțial hidrogenate’ indică faptul că respectivul produs conține grăsimi trans industriale și, prin urmare, este mai bine să îl evităm. Dacă gătim acasă, este indicat să alegem untul în locul margarinelor care conțin uleiuri vegetale parțial hidrogenate și, atunci când este posibil, să optăm pentru uleiul de măsline extravirgin”, a mai spus Adina Rusu.
