Uniunea Europeană alocă 183.000.000 de euro pentru promovarea produselor agroalimentare pe piața internă și în țări terțe; România a primit în trecut milioane de euro, dar rezultatele se lasă așteptate

Împrumuturi refuzate fermierilor: 62 de miliarde de euro, la nivel european, în 2022; vezi în articol care sunt categoriile cele mai afectate de lipsa finanțării bancare Împrumuturi refuzate fermierilor: 62 de miliarde de euro, la nivel european, în 2022; vezi în articol care sunt categoriile cele mai afectate de lipsa finanțării bancare

Alți bani, altă distracție! Cam așa s-ar putea denumi, cel puțin în cazul României, alocarea acestor fonduri comunitare pentru promovarea produselor agroalimentare din statele membre, atât pe piața internă, europeană, cât și pe piața internațională. Pentru anul viitor, bugetul total va fi de 182,9 milioane euro, mai mic decât cel de anul acesta, 200,9 milioane euro, potrivit Comisiei Europene.

În 2021, vor fi finanțate campanii de promovare a produselor agroalimentare organice, a celor obținute în cadrul schemelor de calitate și a celor obținute cu respectarea regulilor de protecție a mediului. Dintre piețele internaționale sunt avute în vedere mai cu seamă cele din Asia: China, cel mai mare importator de alimente europene, Japonia, semnatară a unui acord comercial în acest sens cu UE, țările din Asia de Sud-Est, dar și cele din Orientul Îndepărtat și Apropiat, tentante pentru europeni după ce Rusia a instituit embargoul din 2014.

Marea Britanie, care a încetat în urma Brexit să mai fie o țară comunitară, rămâne o piață majoră pentru industria alimentară europeană, dar în lipsa unui acord, încă nesemnat, relațiile comerciale ar putea avea de suferit.

Mexicul și Canada sunt piețe-țintă pentru promovarea alimentelor din UE, la fel și SUA, dar, este precizat în anexa deciziei de alocare a banilor pentru marketing, SUA a impus ( în timpul guvernării Trump ) taxe comerciale tot mai ridicate pentru anumite categorii de produse europene căutate pe piața nord-americană: brânzeturile și vinurile.

Bani pentru promovarea produselor alimentare românești au ajuns și la beneficiari din România. Lantulalimentar.ro este singurul site care a abordat acest subiect, realizând o documentare minuțioasă a datelor oferite de Comisia Europeană. Fondurile au fost primite fie pentru programe simple ( fără asociere cu parteneri din alte state membre ), fie multiple ( prin asociere între parteneri din mai multe state membre ).

Astfel, În 2019, firma Somnipex Serv Com SRL din România și The Kozani Saffron Producers Cooperative din Grecia au câștigat un proiect pentru promovarea unor produse preparate din fructe și legume, din nuci și măsline, pe piețele din Emiratele Arabe Unite și Vietnam. Sonimpex Serv Com Srl și-a schimbat denumirea și în prezent se numește Sonimpex Topoloveni Srl și este producătorul magiunului de prune de Topoloveni, unul din produsele românești omologate cu IGP la Bruxelles. Bugetul total pentru firma românească este 775 283,00 €, iar contribuția de la bugetul european este 620 226,40 €. Campania are o durată de 3 ani. Entitatea din Grecia beneficiază de un buget total de 1 134 508,00 €, din care 907 606,40 € contribuția UE.

Tot în 2019, Patronatul Din Industria de Conserve din Legume si Fructe si Conserve Mixte “ROMCONSERV” a câștigat un proiect de 856 701,00 €, din care 685 360,80 € contribuție UE, pentru promovarea fructelor și legumelor în Brazilia, Japonia și Statele Unite. În acest proiect se află și o firmă din Cipru, Panagrotikos Syndesmos Kyprou Somateio, care dispune de un buget total de 2 030 367,00 €, din care 1 624 293,60 € contribuție europeană, bani cu ajutorul cărora trebuie să promoveze brânza Halloumi și preparate din măsline.

De asemenea, în 2019, Asociația Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România a câștigat un proiect în valoare totală de 928 322,00 €, din care 742 657,60 € contribuție europeană pentru a promova sucurile bio produse în România pe piețele din China, Israel și Elveția. În proiect, mai este implicată și Natsionalen Sayuz Na Gradinarite V Bulgaria, care dispune de un buget total de 969 057,00 €, din care 775 245,60 € contribuție europeană pentru a promova pe aceleași piețe sucurile bio bulgărești. Amintim că Asociația Bio România a mai câștigat un proiect european pentru promovarea sucurilor bio în Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în valoare de 668 161,00 €, din care 534 528,80 € contribuție europeană.

În 2018, ASOCIATIA NATIONALA PRODUCATORILOR DE LEGUME IN SERE, SOLARII SI CAMP LEGROM a câștigat un proiect de 936 580,00 €, din care 749 264,00 € bani europeni, pentru a promova pe piețele din Iordania și Liban legume proaspete obținute în fermele românești. Proiectul expiră anul acesta.

Tot în 2018, ASOCIATIA ORGANIZATIA INTERPROFESIONALA NATIONALA PRODCOM LEGUME FRUCTE DIN ROMANIA a câștigat un proiect de 689 059,00 €, din care 551 247,20 € contribuție europeană, pentru a promova legumele românești, proaspete, congelate sau uscate, în Cehia, Germania și Polonia. În proiect sunt implicate și entități din Bulgaria, Grecia și Cipru.

În 2017, ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE SALAM DE SIBIU a câștigat un proiect în valoare de 1 635 964,00 €, din care 1 145 174,80 € din bugetul european pentru a promova salamul de Sibiu în Italia, Spania și România.

În 2015, Romconserv S.A. a câștigat un proiect în valoare totală de 1 462 251,00 €, din care 992 029,00 € contribuție europeană, pentru promovarea promovarea conservelor din legume și fructe pe piețele din Azerbaijan, Belarus, China și Rusia. În proiect sunt implicați și parteneri din Grecia și din Cipru.

În 2015, aceeași asociație Bio Romania care a primit bani, în două proiecte, pentru promovarea sucurilor bio, a mai primit fonduri pentru promovarea cerealelor, a produselor lactate, a fructelor și a mierii și a produselor apicole pe piețele din Franța, Germania și România. Bugetul total a fost de 3 581 423,00 €, din care 1 790 711,00 € din bugetul european.

Fondurile pentru promovarea produselor agro-alimentare sunt oferite de Agenția pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimentație ( CHAFEA ), în cadrul unor programe simple sau multiple, scopul fiind promovarea produselor agro-alimentare din statele membre pe piețele naționale, în alte state comunitare sau în țări-terțe.

Deocamdată, autoritățile românești ( MADR ) nu au făcut publice rezultatele concrete ale acestor campanii realizate de beneficiarii din România: ce acțiuni au fost desfășurate pentru promovarea produselor și dacă, finalmente, produsele au au ajuns pe piețele respective și în ce cantitate.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Împrumuturi refuzate fermierilor: 62 de miliarde de euro, la nivel european, în 2022; vezi în articol care sunt categoriile cele mai afectate de lipsa finanțării bancare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *