Buzău: 10 soiuri de plante obţinute la Banca de Resurse Genetice Vegetale au fost omologate naţional şi european / Printre ele se numără castravetele amar Amiral și usturoiul Danubius

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) a obţinut certificate de omologare pentru 10 soiuri de plante, brevetate şi înscrise în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România şi în Catalogul European, printre ele aflându-se usturoiul Danubius, obţinut dintr-o clonă identificată în zona Buzăului, şi un tip de măcriş obţinut din resurse genetice endemice descoperite la baza masivului muntos Penteleu, transmite Agerpres.

Potrivit BRGV, certificarea soiurilor oferă cultivatorilor şi consumatorilor posibilitatea de a utiliza resursa genetică autohtonă, de calitate, adaptată la condiţiile pedoclimatice ale ţării. Noile soiuri sunt dezvoltate pentru a asigura producţii ridicate şi de calitate, destinate consumului în stare proaspătă şi industrializării.

„Ele pun accent pe adaptabilitatea la condiţiile pedoclimatice locale şi rezistenţa la agenţii patogeni, fiind rezultatul unor cercetări riguroase şi al utilizării resurselor genetice, predominant endemice. Allium sativum (Usturoi Danubius) – potenţial ridicat de producţie şi capacitate mare de păstrare, obţinut dintr-o clonă identificată în zona Buzăului, păstrează gustul şi aroma tradiţională românească. Basella alba (Spanac verde urcător Ludovic) – primul soi aclimatizat şi omologat în România. Benincasa hispida (Dovleac de ceară Record) – primul pepene de iarnă aclimatizat şi ameliorat în România. Brassica juncea… (Salata iute Blandiana) – primul soi de Brassica juncea omologat în România, cu frunze gofrate, mari, aromă iute specifică plantei de muştar. Momordica charantia (Castravetele amar Amiral). Perilla frutescens var. crispa f. purpurea (Susan sălbatic Carmina) – prima creaţie biologică de susan sălbatic aclimatizată în România. Pisum sativum (Mazăre de grădină Pontica) – soi timpuriu, cu bob extrafin şi păstaie verde, destinat consumului în stare verde. Vicia faba (Bob Basarab). Rumex acetosa (Măcriş Lord) – obţinut din resurse genetice endemice de la baza masivului Penteleu. Solanum lycopersicum (Tomate de câmp Valahia)”, informează BRGV.

O parte dintre soiuri au fost readuse la viaţă, cum este cazul bobului, BRGV continuând cercetarea în cazul altor 32 de soiuri pentru care urmează să obţină certificate de omologare.

„Pentru a fi omologat, un soi trebuie să îndeplinească nişte standarde internaţionale. Vorbim de soiuri româneşti adaptate la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, avem şi resurse care erau utilizate în trecut, spre exemplu bobul, mazărea de grădină, aceste specii nu mai sunt cultivate pe scară largă, mai ales bobul, foarte rar îl mai regăsim în gospodăriile oamenilor. Este o plantă fixatoare de azot, care contribuie la protejarea solului şi are producţii mari, de calitate. Avem şi specii care nu au fost cultivate în România niciodată, au fost aclimatizate şi am obţinut soiuri, cum ar fi spanacul urcător, este o premieră pentru România, chiar o premieră europeană pentru că suntem printre primii care am reuşit să obţinem soiuri comerciale pe care să le introducem în cultură, apoi salata iute, nou aclimatizată. Mai avem în lucru 32 de soiuri în curs de omologare, sperăm ca anul viitor să primit certificare. Vrem să punem la adăpost resursa noastră genetică românească”, a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Cercetătorii BRGV apreciază că omologarea unui soi nou reprezintă recunoaşterea oficială a valorii sale biologice şi economice, în urma unor teste riguroase de performanţă şi stabilitate. Acest proces asigură fermierii şi consumatorii de calitatea şi autenticitatea soiului.