VIDEO | David Holmgren, co-fondatorul permaculturii: „Carbonul nu este doar o problemă, ci substanța vieții, care trebuie să fie în locurile potrivite” / Cum protejăm solul de eroziune și degradare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Seceta, eroziunea și degradarea terenurilor pun presiune tot mai mare asupra agriculturii, iar metodele prin care solul este protejat devin esențiale într-un climat instabil. David Holmgren, co-fondatorul permaculturii, explică, într-un interviu acordat G4Food, de ce arborii, plantele perene, intervențiile mai puțin agresive asupra solului și menținerea unui strat continuu de vegetație sunt principii importante ale agriculturii regenerative.

Holmgren spune că aceste idei se regăseau în permacultură încă de la începuturile sale, cu mult înainte ca schimbările climatice să devină o preocupare centrală. Ele au fost gândite inițial ca răspuns la probleme precum eroziunea și degradarea terenurilor, dar au devenit cu atât mai importante pe măsură ce condițiile climatice s-au schimbat.

„Încă de la începuturile permaculturii, ideea de a folosi mai mulți arbori și mai multe plante perene, precum și de a interveni mai puțin asupra solului, a fost un răspuns la problemele eroziunii și degradării terenurilor. Aceste principii devin cu atât mai importante în condițiile unor regimuri climatice instabile, care se schimbă rapid sau devin haotice”, explică David Holmgren.

Solul, materia organică și vegetația, esențiale pentru reziliența terenurilor

În multe regiuni ale lumii, tehnicile agriculturii regenerative urmăresc tocmai stabilizarea solului, creșterea conținutului de materie organică și menținerea unui strat de vegetație cât mai continuu. Holmgren subliniază că terenul ar trebui să fie acoperit de plante pe cât posibil pe parcursul tuturor anotimpurilor, urmând modelul naturii.

„În multe locuri din lume, toate tehnicile agriculturii regenerative care contribuie la stabilizarea solului, la acumularea materiei organice în sol și la menținerea unui strat continuu de vegetație pe teren, pe cât posibil pe parcursul întregului ciclu al anotimpurilor, așa cum se întâmplă în natură, au reprezentat o parte importantă a acestui răspuns. Aceste principii erau deja incluse în permacultură înainte să se acorde prea multă atenție schimbărilor climatice ca problemă”, spune Holmgren.

Carbonul nu este doar o problemă de care trebuie să scăpăm

Un alt efect al acestor practici este captarea carbonului în sol și în biomasa vie. David Holmgren atrage atenția că discuția despre carbon nu ar trebui redusă la ideea eliminării unei substanțe considerate problematică. Contează și locul în care acesta ajunge și rolul pe care îl are în ecosisteme.

„Ca efect secundar al acestui proces, ajungem, desigur, să captăm cantități mari de carbon, atât în sol, cât și în biomasa vie. Și facem acest lucru în moduri care răspund nevoilor oamenilor, nu tratând captarea carbonului ca pe o idee separată, izolată, de tipul «cum scăpăm de acest carbon problematic?».

Chiar și atunci când am scris, în urmă cu 25 de ani, textul cărții Permaculture: Principles and Pathways Beyond Sustainability, criticam această perspectivă foarte îngustă asupra carbonului, care îl privește doar ca pe o problemă, nu ca pe materia vieții, care trebuie să se afle în locurile potrivite”, explică David Holmgren.