Mânâncă mai puțin și mișcă-te mai mult. Marele mit al slăbitului spulberat de un celebrul neuroendocrinolog: „Biologia îți controlează foamea, nu voința”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Recomandarea de a mânca mai puțin și de a face mai multă mișcare este cea mai răspândită formulă când vine vorba de pierderea în greutate. Cu toate acestea, neuroendocrinologul american Robert Lustig contestă această abordare simplistă și susține că procesele biologice din organism joacă rolul fundamental în modul în care ne hrănim.

Într-un podcast, specialistul cu studii în biochimie nutrițională la prestigiosul MIT admite că, în primii 20 de ani de carieră, a crezut și el în ecuația clasică a caloriilor intrate versus caloriilor consumate.

„Toată lumea credea că este vorba doar despre calorii, pentru că asta ne-au învățat și mie mi s-a predat la fel. Problema a fost că niciunul dintre pacienții mei nu se făcea bine”, mărturisește dr. Lustig.

Nu toate caloriile sunt egale. Biochimia dictează organismului

Schimbarea sa de perspectivă a apărut când a început să cerceteze modul diferit în care corpul procesează substanțele nutritive. Deși glucoza, fructoza și proteinele oferă fiecare câte 4 calorii pe gram, traseele lor metabolice în organism sunt complet distincte.

Medicul critică tendința societății de a da vina exclusiv pe lipsa de voință a persoanelor care se luptă cu obezitatea: „Dacă ești supraponderal, se consideră că e vina ta. Să dai vina pe victimă este ceva la care societatea noastră se pricepe de minune. Realitatea este însă că biochimia determină comportamentul.”

Pentru a susține acest punct de vedere, dr. Lustig amintește un studiu în care pacienților li s-a administrat un tratament pentru reducerea secreției de insulină declanșate de glucoză și fructoză. Rezultatul? Fără vreun efort de voință, pacienții nu doar că au slăbit, dar și-au redus spontan aportul caloric, au devenit mai activi fizic și și-au schimbat preferințele alimentare, scăzând consumul de carbohidrați de la 47% la 35%.

Foamea, recompensa și stresul. De ce nu noi deținem controlul

La întrebarea dacă noi controlăm foamea sau foamea ne controlează pe noi, răspunsul neuroendocrinologului este ferm: „Foamea ne controlează, fără nicio îndoială.”

Specialistul identifică trei factori principali care ne impulsionează să mâncăm:

• Foamea fizică (necesitatea biologică de supraviețuire);
• Recompensa (plăcerea oferită de alimente);
• Stresul (mecanismul de adaptare emoțională).

„Stresul ne controlează pentru că mâncatul este o cale de a alina durerea, durerea emoțională a vieții și toate dificultățile zilnice cu care se confruntă oamenii”, explică medicul.

În final, dr. Robert Lustig subliniază că reducerea obezității la un simplu calcul caloric este o greșeală majoră: „Ideea că totul se reduce la ‘mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult’ nu este adevărată. Nu a fost niciodată. Este pur și simplu ceea ce industria alimentară a vrut să te facă să crezi,” scrie El Periodico.