Pelteaua de gutui mănăstirească / Secretul Părintelui Efrem Băndărică pentru desertul auriu perfect: „Adăugați sucul de lămâie spre final”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Gutuile de toamnă se transformă în unul dintre cele mai fine și spectaculoase deserturi tradiționale de post dacă sunt preparate după tehnicile vechi mănăstirești. Părintele Efrem Băndărică, călugăr la Mănăstirea Dervent, recunoscut pentru preparatele deosebite pe care le publică pe rețelele de socializare, a detaliat secretul pentru obținerea unei peltele de gutui limpezi, strălucitoare și perfect gelificate.

Secretul preparatului stă în pectina naturală din cojile și sâmburii fructelor, dar și în răbdarea de a nu grăbi procesul de filtrare a sucului.

Foto Facebook / Efrem Băndărică

Ingrediente necesare

• Gutui: 5 kg

• Zahăr: 2,5 – 3 kg (aproximativ 700–800 g pentru fiecare litru de zeamă obținut)

• Lămâie: suc proaspăt la fiecare litru de zeamă, după gust

• Apă: cantitatea necesară cât să acopere fructele la fiert

Pas cu pas: Cum se pregătesc gutuile

Primul pas constă în curățarea atentă a fructelor și păstrarea elementelor-cheie care ajută la gelificare.

„Spălați bine gutuile și îndepărtați puful. Tăiați-le în bucăți, fără să aruncați cojile și căsuțele semințelor, deoarece acestea contribuie la formarea gelului. Îndepărtați numai părțile stricate”, explică Părintele Efrem într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Bucățile de fructe se pun într-o oală încăpătoare și se acoperă cu apă, apoi se fierb la foc potrivit până când pulpa se înmoaie și eliberează tot sucul în lichid.

Regula de aur pentru o peltea limpede ca sticla

Modul în care se strecoară compoziția face diferența între un sirop tulbure și o peltea translucidă, de o culoare aurie spectaculoasă.

„Strecurați totul printr-o sită fină sau printr-un tifon curat. Lăsați zeama să se scurgă singură, fără să presați fructele, dacă doriți o peltea limpede și frumoasă”, subliniază bucătarul de la Dervent.

După strecurare, zeama obținută se măsoară pentru a stabili cantitatea exactă de zahăr.

„Pentru fiecare litru de zeamă, folosiți aproximativ 700–800 g de zahăr. Dacă gutuile sunt foarte bogate în pectină, pelteaua se poate lega foarte bine și cu o cantitate ceva mai mică de zahăr, însă rezultatul depinde de aciditatea și concentrația sucului”, adaugă duhovnicul.

Fierberea, adăugarea lămâii și testul picăturii

Siropul și zahărul se pun într-o oală largă și se fierb la foc potrivit, având grijă să se îndepărteze spuma formată la suprafață.

„Adăugați sucul de lămâie spre final, în funcție de gust și de aciditatea gutuilor. Foarte important! Puneți o picătură de peltea pe o farfurie rece. După răcire, aceasta trebuie să se îngroașe și să capete o consistență gelatinoasă. Nu o fierbeți excesiv, fiindcă poate deveni prea tare sau își poate pierde din culoarea frumoasă”, avertizează Părintele Efrem Băndărică.

foto Facebook/ Efrem Bandarica

La final, pelteaua fierbinte se toarnă în borcane curate și încălzite, se închid hermetic cu capac și se supun unei metode verificate de sterilizare în baie de apă (bain-marie).

„Culoarea se dezvoltă prin fierberea gutuilor și concentrarea sucului. Pentru o peltea limpede, nu presați fructele în timpul strecurării și nu fierbeți siropul mai mult decât este necesar. Pelteaua este gata când zeama se transformă într-un gel fin, strălucitor, care își păstrează forma după răcire”, concluzionează călugărul.