Ce mănânc după gastrectomie? Dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică, recomandă proteine la fiecare masă, fără cereale integrale, varză sau mazăre, pentru a evita sindromul de dumping

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sindromul de dumping sau sindromul de golire rapidă este format dintr-un grup de simptome ce apar după gastrectomie. Gastrectomia este necesară în cazul apariției cancerului gastric și este o intervenție chirurgicală în urma căreia se taie o parte din stomac sau tot stomacul împreună cu o parte din esofag și duoden, a explicat, pentru G4Food, dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică.

Îndepărtarea parțială sau totală a stomacului modifică definitiv modul în care mâncarea va fi digerată, a explicat, pentru G4Food, dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică.

Ce complicații pot apărea după gastrectomie

Există mai multe complicații care pot apărea după gastrectomia parțială sau totală și rezultatul acestor modificări este malnutriția, scăderea involuntară a greutății. Una dintre problemele care duc la malnutriția post gastrectomie este sindromul de dumping (sindromul de golire rapidă).

Ce este sindromul de dumping, frecvent după gastrectomie

Sindromul de dumping (sindromul de golire rapidă) apare la 20-50% dintre pacienții care au nevoie de gastrectomie. Deci nu orice pacient cu gastrectomie are această problemă. Doar cei care au sindrom de dumping trebuie să urmeze anumite indicații medicale.

“Sindromul de dumping poate apărea rapid, la 15-30 de minute după masă și se manifestă prin diaree, crampe abdominale și vărsături. De asemenea, pot să apară transpirații, senzația de amețeală, de slăbiciune, înroșirea feței. Aceste simptome sunt datorate diminuării rezervorului gastric sau dispariției lui în totalitate și golirii rapide a alimentelor în intestinul subțire, care nu este obișnuit cu acest lucru.

Sindromul de dumping poate să apară și tardiv, la două-trei ore după masă și se manifestă prin senzație de slăbiciune, greață, transpirație, senzația de foame și anxietate. Aceste simptome, se crede că, apar din cauza unei hipoglicemii (scădere a glicemiei) reactive”, explică dr. Irina Mateieș.

Ce alimente favorizează sindromul de dumping

Alimentele și băuturile foarte dulci accelerează apariția sindromului de dumping, atât precoce cât și tardiv. “Simptomele sindromului de dumping apar mai des în perioada imediat post-operatorie și tind să scadă sau să dispară cu cât mai mult timp trece de la operație. Dacă simptomele nu se ameliorează cu dieta și nu observați ameliorarea în timp a acestor simptome, discutați cu medicul dumneavoastră despre medicația care v-ar putea ajuta”, precizează medicul.

Cum să mănânci ca să reduci riscul apariției sindromului de dumping

Pentru a diminua posibilitatea apariției sindromului de dumping, în primele 6-8 săptămâni după operație, trebuie să urmați următoarele linii generale ale dietei recomandată de medic:

• Mâncați 6 mese mici în fiecare zi
• Mâncați încet și relaxat
• Mestecați complet alimentele, până când mâncarea devine aproape lichidă în gură
• Nu beți lichide în timpul mesei și nu mâncați supa/ciorba împreună cu felul doi.

“Recomandat este să beți lichidele sau mâncaţi supa/ciorba cu 45 de minute înainte de mâncarea solidă sau la o oră după aceea. Dacă încercați să mențineți sau să câștigați în greutate, folosiți lichide calorice (suplimente orale nutriționale de la farmacie, lapte). Dar, atenție! Lichidele calorice pot grăbi tranzitul intestinal și pot da diaree. Încercați-le în cantități mici și creșteți cantitatea pe măsură ce observați că le tolerați. Suplimentele orale nutriționale sunt complete din punct de vedere nutrițional și există sub mai multe forme și de la multe firme. Discutați cu dieteticianul, ca să vedeți ce opțiuni există și începeți cu unele cu un conținut scăzut de carbohidrați.

După masă, stați liniștit, pe pat/canapea, cam jumătate de oră, în poziție semișezândă, la 30-40 grade.

De asemenea, foarte important este să consumați mâncăruri moi. În această perioadă evitați carnea uscată, care nu este bine gătită.

Trebuie evitate și alimentele bogate în fibre insolubile în apa: cerealele integrale, coaja de la fructe, legumele foarte fibroase ( exemple: țelina, varza), leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea, năutul)”, recomandă dr. Irina Mateieș.

După gastrectomie, se recomandă proteine la fiecare masă

Includeți surse de proteine la fiecare masă (carne moale de pasăre, pește, ouă, tofu, brânză, lapte, lapte de soia, iaurt, iaurt de soia, unt de arahide), este sfatul dr. Irina Mateieș.

Unele persoane nu tolerează lactatele după gastrectomie. “Încercați cantități foarte mici și testați-vă toleranța. Încercați să beți jumătate de cană de lapte. Dacă nu aveți scaun diareic, balonare, dureri abdominale, puteți reintroduce lactatele în alimentatie. Și, foarte important este să evitați alimentele cu un conținut crescut de carbohidrați simpli. Așadar, nu cconsumați suc de fructe, sucuri dulci, zahărul adăugat, siropul, miere, gem, ciocolată, înghețată, produse de patiserie, plăcinte, glazura, șerbet”, mai spune dr. Mateieș.

Citiți cu atenție etichetele alimentelor

După gastrectomie trebuie să evitați anumite ingrediente adăugate în alimente. De aceea, sfatul dr. Mateieș este să citiți atent etichetele produselor alimentare, înainte de a le consuma și să le evitați pe cele care conțin zahăr, miere, fructoză, sirop de porumb, dextroză, maltoză, sorbitol, xylitol sau manitol.

“De asemenea, este posibil ca grăsimea să crească disconfortul pe care îl simtiti. Dacă observați acest lucru, evitați adaosul de ulei, unt, untură, smântână și alimentele prăjite.

Prin urmare, nu aveți voie să mâncați:

-Pâine, pișcoturi, paste albe, orez alb

– Brioșe, madlene, covrigi polonezi, orice produs făinos cu zahăr/însiropat”, explică specialistul în nutriție oncologică”, recomandă dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică.