Ce a arătat atacul asupra frigiderelor din supermarketuri / Securitatea alimentară depinde tot mai mult de sisteme IT, iar unele sunt vechi și slab protejate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atacul cibernetic care a afectat săptămâna trecută sistemele de refrigerare din sute de supermarketuri franceze a deschis o discuție mai amplă despre securitatea alimentară în Europa. Incidentul vorbește mai mult despre siguranța alimentară decît despr esiguranța cibernetică. Atacul a evidențiat vulnerabilitatea unor echipamente esențiale, vechi sau insuficient protejate, care sunt conectate la internet, arată o analiză Politico.

În urma acestu incident, magazinele au fost obligate să arunce produse congelate și lapte alterat, după ce hackerii au modificat de la distanță temperaturile sistemelor frigorifice. Însă experții spun că metoda folosită pare să fi fost una relativ convențională. Ferdinand Gehringer, specialist în amenințări hibride la FTI Consulting, consideră incidentul un exemplu al modului în care un „sabotaj cibernetic de nivel redus” poate afecta aprovizionarea cu bunuri esențiale pentru societate.

Frigiderele, parte dintr-o infrastructură alimentară tot mai digitalizată

Problema este legată de ceea ce specialiștii numesc „tehnologie operațională”: echipamente industriale care controlează procese fizice, de la instalații frigorifice până la sisteme utilizate în alte sectoare critice. Unele dintre aceste dispozitive sunt vechi, slab protejate sau conectate la internet fără să fie necesar. Tocmai această combinație le poate transforma într-un punct vulnerabil al întregului lanț alimentar.

Amir Preminger, director tehnic al companiei de securitate cibernetică Claroty, spune că expunerea inutilă a unor asemenea dispozitive la internet reprezintă „o practică greșită, de modă veche”. Claroty identificase anterior o vulnerabilitate într-un produs al companiei Danfoss, unul dintre producătorii ale căror sisteme au fost vizate, iar problema fusese remediată în 2025.

Atacul din Franța a determinat autoritățile să analizeze dacă există și alte sectoare dependente de sisteme similare de control al temperaturii. Un exemplu îl reprezintă depozitarea vaccinurilor, care necesită, de asemenea, respectarea unui lanț frigorific strict. Nu au fost raportate însă atacuri asupra acestor sisteme.

Nu doar supermarketurile depind de rețele informatice

În aceeași perioadă, supermarketuri din Țările de Jos și Belgia au fost afectate de incidente cibernetice fără legătură cu atacul din Franța și cu efecte mai reduse. Ministrul olandez responsabil pentru securitatea alimentară, Silvio Erkens, spune că aceste incidente arată cât de dependent a devenit lanțul alimentar de infrastructura IT și de rețelele digitale.

Else Groen, director general al Independent Retail Europe, consideră atacurile asupra sistemelor alimentare „foarte grave”, dar subliniază că lanțurile de aprovizionare sunt suficient de reziliente pentru ca un asemenea incident să nu ducă automat la lipsuri pentru consumatori.

Pentru comercianți, însă, pierderile pot fi importante, în special într-un sector care operează cu marje reduse.

Atacul din Franța a generat inițial speculații privind utilizarea inteligenței artificiale. Experții citați de Politico spun însă că, în acest caz, nu există indicii că AI ar fi avut un rol determinant. Inteligența artificială poate totuși reduce timpul necesar pentru exploatarea unor vulnerabilități deja cunoscute. Claroty a reprodus, în condiții de laborator, vulnerabilitățile identificate anterior în echipamentele Danfoss în aproximativ 28 de minute, utilizând instrumente AI, cu un cost de circa șase dolari. Aceasta nu demonstrează că atacatorii supermarketurilor au folosit aceeași metodă. Arată însă cât de repede poate fi multiplicat un atac atunci când vulnerabilitatea tehnică există deja.

Un nou risc pentru un sistem alimentar aflat deja sub presiune

Problema apare într-un moment în care securitatea alimentară europeană este deja afectată de costurile energiei și îngrășămintelor, secetă și perturbări geopolitice ale rutelor comerciale, notează Politico. Incidentul din Franța adaugă astfel un alt tip de vulnerabilitate: dependența de infrastructura digitală care controlează depozitarea și păstrarea alimentelor.

Rémi Enjolras, director tehnic la Splunk, parte a Cisco, avertizează că industriile critice nu ar trebui să privească inteligența artificială drept un instrument capabil să rezolve singur problemele de securitate.

Mesajul specialiștilor este mult mai simplu: echipamente actualizate, acces limitat din internet și aplicarea măsurilor de bază de securitate cibernetică. Imaginile cu frigidere scoase din funcțiune și produse alimentare aruncate ar putea transforma acum aceste măsuri, până recent considerate mai degrabă o problemă tehnică, într-o chestiune de securitate alimentară.