Ce este mierea albă / Se obține din „iarba sfântă” care crește la 2.000 de metri altitudine / FAO o recunoaște ca produs local / Ce beneficii are și cum se deosebește de mierea obișnuită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mierea albă din munții Kârgâzstanului este un produs cu textură cremoasă, obținut prin cristalizarea naturală a mierii, fără pasteurizare. Recunoscută de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) ca produs local, aceasta provine din regiunea Naryn, unde albinele culeg nectarul plantelor sălbatice de la altitudini de aproximativ 2.000 de metri. Deși este apreciată pentru conținutul de enzime și antioxidanți, specialiștii atrag atenția că beneficiile mierii depind de compoziția sa și de modul în care este procesată.

Ce este mierea albă și cum capătă această culoare

Mierea albă nu este, de regulă, albă încă de la recoltare. Culoarea sa poate varia de la un galben foarte pal până la o nuanță aproape transparentă. Prin cristalizare, mierea devine mai deschisă la culoare, capătă un aspect opac și poate dobândi o textură fină, cremoasă.

Potrivit publicației medicale Healthline, culoarea, gustul și compoziția nutritivă a mierii depind de florile de la care albinele colectează nectarul. Printre plantele care pot da naștere unor sortimente de miere foarte deschise la culoare se numără salvia, lucerna, trifoiul alb și fireweed, o plantă cunoscută în engleză sub această denumire.

Un exemplu aparte este mierea de kiawe, produsă în Hawaii. Aceasta cristalizează în mod natural într-o masă albă, fină și ușor de întins, asemănătoare untului. Unele sortimente comerciale sunt, de asemenea, cristalizate controlat pentru a obține o consistență cremoasă.

Prin urmare, culoarea albă nu indică automat o anumită origine botanică și nici nu demonstrează, de una singură, că produsul este mai sănătos decât alte tipuri de miere.

Mierea albă din Kârgâzstan, produsă la 2.000 de metri altitudine

Potrivit FAO, mierea albă din zona At-Bashy, regiunea Naryn din Kârgâzstan, este obținută într-un teritoriu montan din lanțul Tian-Șan, cunoscut pentru tradiția apiculturii.

La o altitudine de aproximativ 2.000 de metri, în văile și pe versanții munților cresc plante sălbatice, inclusiv sparcetă, cunoscută și sub numele de „iarba sfântă”. În tradiția locală, mierea produsă de albinele care culeg nectarul acestei plante este considerată deosebit de valoroasă.

Produsul este realizat de Dordoi Dary LLC, o mică afacere de familie administrată exclusiv de femei, într-un sector în care apicultura este practicată în mod tradițional mai ales de bărbați. Compania are între 11 și 20 de angajați, iar zece femei sunt implicate în procesarea mierii.

FAO precizează că produsul este certificat ecologic în cadrul unui sistem participativ de garantare, conform standardului privat Bio-KG. Acest sistem se bazează pe verificarea respectării unor criterii ecologice de către producători și comunitățile implicate.

Cum este procesată mierea pentru a-și păstra proprietățile

După recoltarea fagurilor, mierea este extrasă cu ajutorul unui extractor, încălzită la aproximativ 40 de grade Celsius, filtrată și turnată în recipiente speciale din sticlă. Ulterior, cristalizarea îi conferă culoarea albă și textura specifică.

Potrivit FAO, produsul nu este pasteurizat și nici tratat ulterior pentru a împiedica cristalizarea. Producătorii urmăresc astfel să păstreze enzimele, aminoacizii, vitaminele și alți compuși naturali ai mierii.

Healthline explică faptul că încălzirea și procesarea comercială pot modifica unele dintre componentele mierii, inclusiv anumiți antioxidanți și compuși sensibili la temperatură. Totuși, termenul „crudă” nu are întotdeauna aceeași definiție în comerț. Mierea crudă este descrisă, în sens strict, ca mierea consumată fără încălzire după recoltare, în timp ce unele produse comercializate astfel pot fi supuse unor procese limitate de prelucrare.

Cristalizarea este un proces natural și nu reprezintă, în sine, un semn că mierea s-a alterat.

Ce beneficii pentru sănătate poate avea mierea albă

Mierea conține zaharuri naturale, enzime și diferiți compuși bioactivi. Compoziția exactă variază în funcție de originea florală și de procesare, astfel că nu toate sortimentele au aceleași proprietăți.

1. Conține antioxidanți

Potrivit Healthline, mierea crudă conține flavonoide și compuși fenolici, inclusiv polifenoli, care au activitate antioxidantă. Acești compuși pot contribui la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Unele cercetări sugerează că polifenolii din miere ar putea avea efecte favorabile asupra sănătății cardiovasculare. Totuși, dovezile disponibile nu înseamnă că mierea previne în mod demonstrat bolile de inimă sau cancerul și nici că sortimentele albe sunt superioare celor închise la culoare.

2. Poate calma tusea

Mierea este folosită frecvent pentru ameliorarea tusei și a disconfortului din gât. Healthline menționează un studiu publicat în Journal of Complementary and Alternative Medicine, care a evaluat eficiența mierii în comparație cu dextrometorfanul, o substanță utilizată în unele medicamente antitusive.

Mierea poate ajuta la calmarea tusei în anumite situații, însă nu înlocuiește evaluarea medicală atunci când simptomele sunt severe, persistente sau însoțite de dificultăți de respirație.

3. Conține compuși vegetali cu potențial antiinflamator

Plantele din care albinele colectează nectarul contribuie la profilul de compuși bioactivi al mierii. Printre aceștia se numără fitonutrienții, care pot avea activitate antioxidantă și antiinflamatoare.

Healthline arată că procesarea intensă poate reduce o parte dintre acești compuși. Cu toate acestea, efectele lor asupra sănătății umane depind de compoziția produsului și de cantitatea consumată, iar prezența lor nu transformă mierea într-un tratament pentru boli cronice.

4. Poate fi utilizată în îngrijirea pielii și a rănilor

Mierea are o lungă istorie de utilizare tradițională pentru îngrijirea pielii. Unele tipuri de miere au proprietăți antimicrobiene, asociate inclusiv cu formarea peroxidului de hidrogen și cu alte mecanisme chimice.

În practica medicală există produse pe bază de miere destinate anumitor tipuri de răni. Totuși, mierea alimentară, inclusiv cea crudă sau albă, nu trebuie aplicată direct pe răni fără recomandare medicală. Produsele utilizate în tratamentul rănilor trebuie să fie special pregătite pentru acest scop.

5. Ar putea avea efecte asupra digestiei, dar dovezile sunt limitate

Mierea a fost folosită în medicina tradițională pentru diverse probleme digestive, inclusiv diaree și ulcere. Healthline precizează însă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili eficiența acesteia în astfel de afecțiuni.

Mierea nu este un tratament dovedit pentru ulcerul gastric și nu trebuie folosită în locul medicamentelor recomandate de medic.

Este mierea albă mai sănătoasă decât mierea obișnuită?

Nu există suficiente dovezi pentru a afirma că mierea albă este, în general, mai sănătoasă decât mierea obișnuită. Culoarea, textura și gustul sunt influențate de originea florală, de conținutul de minerale și de procesul de cristalizare.

Unele sortimente mai închise la culoare pot avea concentrații mai mari ale anumitor compuși fenolici, însă acest lucru nu permite stabilirea unei ierarhii universale a beneficiilor pentru sănătate.

Nici faptul că o miere este crudă sau certificată ecologic nu înseamnă că poate fi consumată fără restricții. Mierea conține cantități importante de zaharuri și trebuie inclusă cu moderație într-o alimentație echilibrată.

Există și o precauție importantă: mierea, indiferent de culoare sau de metoda de procesare, nu trebuie administrată copiilor sub un an, din cauza riscului de botulism infantil. Persoanele cu sistem imunitar slăbit ar trebui să discute cu medicul despre eventualele riscuri asociate consumului de miere crudă.