VIDEO | Ionuț Porcaru: „Nici banca de alimente nu trebuie să devină un generator de risipă” / Surplusurile trebuie redistribuite înainte de expirare / Rețeaua din Sectorul 6 lucrează cu aproape 100 de donatori și peste 100 de organizații partenere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alimentele recuperate din surplusurile companiilor trebuie redistribuite rapid, astfel încât chiar organizațiile create pentru combaterea risipei să nu ajungă să arunce produsele primite. Ionuț Porcaru, director de dezvoltare al Băncii Locale de Alimente din Sectorul 6, a explicat, în cadrul dezbaterii G4Media „Antirisipă – soluții pentru economisire”, cum funcționează circuitul produselor donate și de ce gestionarea stocurilor este esențială.

Banca lucrează cu aproape 100 de parteneri donatori și cu o rețea de aproximativ 110-120 de organizații către care poate redistribui alimentele. Sistemul devine esențial mai ales pentru produsele cu termen scurt de valabilitate. „Nu vrem să devenim un generator noi de risipă alimentară”, a declarat Ionuț Porcaru, potrivit G4Media.

Surplusurile pot apărea și din estimări greșite ale cererii

O parte dintre alimentele care ajung la bancă provin din surplusurile companiilor, generate inclusiv de dificultatea de a anticipa corect cererea și vânzările.

Porcaru a explicat că scăderea consumului și instabilitatea pieței fac mai dificilă estimarea cantităților care trebuie produse. Atunci când vânzările sunt mai mici decât cele prognozate, pot rămâne cantități de alimente care nu mai pot fi comercializate în intervalul planificat.

Aceste produse pot fi preluate de banca de alimente, însă nici aceasta nu are întotdeauna posibilitatea să le utilizeze integral pentru beneficiarii săi direcți. În asemenea situații, surplusul este trimis mai departe către structuri de asistență socială, fundații și organizații neguvernamentale. Printre partenerii menționați de Porcaru se numără și Salvați Copiii.

Redistribuirea trebuie decisă înainte ca produsele să se apropie de expirare

Pentru ca donația să își atingă scopul, banca trebuie să știe permanent câți beneficiari au organizațiile partenere, ce categorii de persoane sprijină și care sunt nevoile lor. Aceste informații permit identificarea rapidă a unei destinații pentru alimentele care nu pot fi consumate de beneficiarii proprii. Decizia nu trebuie însă amânată până când termenul de valabilitate este aproape de final. „Dacă nu reușim noi până în termenul de valabilitate să-l consumăm, mergem către ei chiar din timp”, a explicat Ionuț Porcaru. Astfel, o donație nu înseamnă doar preluarea produselor de la compania care are surplus. Este nevoie de logistică, evidența stocurilor și o rețea capabilă să reacționeze rapid, astfel încât alimentele să ajungă efectiv la consumatori.

Directorul de dezvoltare al Băncii Locale de Alimente a atras atenția și asupra modului în care sunt administrate stocurile. Un produs perfect utilizabil se poate transforma în deșeu dacă termenul său de valabilitate nu este urmărit sau dacă verificările sunt făcute prea târziu.

Prevenirea risipei presupune, în opinia sa, și instruirea angajaților. Regula se aplică inclusiv în bucătăriile instituției, unde personalul trebuie să înțeleagă că greșelile aparent mici din activitatea zilnică pot duce la pierderea alimentelor.

Educația privind risipa alinentară

Porcaru consideră că educația privind risipa trebuie să acopere întregul lanț agroalimentar și să implice atât operatorii economici, cât și autoritățile.

În cazul unei bănci de alimente, responsabilitatea nu se încheie în momentul în care donația intră în depozit. Produsul trebuie gestionat, păstrat și redistribuit astfel încât să ajungă la beneficiari înainte de a-și pierde valoarea alimentară și comercială. Tocmai de aceea, colaborarea dintre donatori, băncile de alimente și organizațiile sociale devine una dintre verigile importante ale luptei împotriva risipei.