STUDIU | 63% dintre români au auzit de taxa pe zahăr, dar numai 29% spun că știu ce presupune / „Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aproape toți românii au observat scumpiri la băuturile răcoritoare în ultimii doi-trei ani, iar 76% spun că și-au schimbat comportamentul de cumpărare. Promoțiile au devenit principalul criteriu urmărit, însă consumatorii continuă să cumpere mărcile preferate și caută variante care să le permită să își controleze cheltuielile.

Un studiu realizat de AHA Moments și prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) arată cum au evoluat percepțiile și comportamentul românilor în raport cu băuturile răcoritoare, în contextul creșterii prețurilor și al introducerii accizei pe zahărul din această categorie.

Cercetarea arată că 98% dintre respondenți au observat creșteri ale prețurilor la băuturile răcoritoare în ultimii doi-trei ani. Pentru 69% dintre aceștia, scumpirea a fost considerată una semnificativă, în timp ce 28% au spus că prețurile au crescut într-o anumită măsură.

Printre principalele cauze percepute ale scumpirilor se află inflația și creșterea generală a prețurilor, indicate de 65% dintre respondenți, urmate de taxele introduse de stat, menționate de 56%. Costurile cu ingredientele, energia și transportul au fost indicate de 40% dintre participanți.

Deciziile producătorilor au fost indicate de 14% dintre respondenți, iar cele ale magazinelor și retailerilor de 11%. Reducerea promoțiilor și a ofertelor speciale a fost menționată de 6%.

Promoțiile au devenit principalul instrument de economisire

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în comportamentul de cumpărare. Potrivit studiului, 76% dintre participanți și-au modificat comportamentul după scumpirile din ultimii ani.

Cea mai frecventă reacție este căutarea promoțiilor și a ofertelor speciale. Consumatorii au declarat, de asemenea, că au redus frecvența cu care cumpără băuturi răcoritoare și suma cheltuită pentru acestea.

„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile”, a declarat Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.

Datele indică faptul că românii încearcă să păstreze în coș produsele și mărcile pe care le preferă, dar să limiteze impactul acestora asupra bugetului gospodăriei.

63% au auzit de taxa pe zahăr, dar numai 29% spun că știu ce presupune

În ceea ce privește acciza aplicată băuturilor răcoritoare cu zahăr, 63% dintre români spun că au auzit despre această taxă, introdusă începând cu 2024.

Nivelul de informare este însă mai redus. Doar 29% dintre respondenți afirmă că știu ce presupune măsura, în timp ce 71% nu înțeleg exact ce înseamnă taxa pe zahăr.

Dintre cei care au auzit despre acciză, 60% consideră că nivelul actual al taxei este ridicat sau prea ridicat.

Studiul arată că cei mai mulți respondenți asociază taxa cu o taxă suplimentară care contribuie la creșterea prețurilor. Un număr redus de participanți o identifică în primul rând drept o măsură de sănătate publică.

După ce respondenților le-a fost explicat mecanismul taxei aplicate în România, 15% au declarat că susțin măsura, în timp ce 36% au avut o poziție neutră.

Participanții au asociat taxa în principal cu creșterea veniturilor la bugetul de stat și cu impactul asupra costului vieții, în special în cazul persoanelor cu venituri mai mici. Studiul indică și un nivel redus de încredere în modul de implementare și în efectele măsurii.

Cum s-au modificat TVA-ul și acciza în ultimii ani

Potrivit datelor prezentate în studiu, evoluția fiscală a fost următoarea:

• 2022: TVA 9%;
• 2023: TVA 19%;
• 2024: TVA 19%, acciza pe zahăr 40 lei/hl pentru băuturile cu un conținut de zahăr între 5 și 8 g/100 ml și 60 lei/hl pentru cele cu peste 8 g/100 ml;
• 2025: acciza a crescut cu 10%, la 44, respectiv 66 lei/hl;
• 2026: acciza a crescut din nou cu 10%, la 48,4, respectiv 72,6 lei/hl.

FPBR susține că majorările succesive de TVA și introducerea accizei s-au reflectat în prețurile de la raft. Potrivit declarațiilor președintelui organizației, Cristian Moldovan, creșterile de preț au ajuns la 25-50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.

Cola cu zahăr rămâne cea mai consumată categorie

Studiul arată că 98% dintre români consumă cel puțin una dintre categoriile de băuturi non-alcoolice analizate.

În ultimele șase luni, cele mai consumate au fost:

• cola cu zahăr, 63%;
• băuturi carbogazoase cu arome și zahăr, 55%;
• sucuri naturale și nectaruri cu zahăr, 49%;
• cola fără zahăr, 45%;
• Ice Tea, 38%.

Datele arată și că preferințele pentru variantele cu și fără zahăr sunt împărțite. 60% dintre respondenți consumă ambele variante, 32% consumă doar băuturi cu zahăr, iar 6% aleg doar variante fără zahăr.

În rândul celor care consumă ambele tipuri, 33% preferă mai des variantele cu zahăr, 33% pe cele fără zahăr, iar 34% nu au o preferință clară între cele două.

Majoritatea consideră că decizia privind alimentația aparține consumatorului

Potrivit cercetării, 73% dintre români consideră că statul ar trebui să informeze și să formuleze recomandări, intervenind în special atunci când există riscuri semnificative, dar lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse cumpără.

În concluziile studiului se arată că o parte importantă dintre consumatori sunt sensibili la promoții, dar nu renunță la băuturile răcoritoare preferate. Cercetarea indică și o cerere pentru informații mai clare pe etichete și pentru campanii de informare privind produsele și ingredientele acestora.

„Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză”, a declarat Cristian Moldovan, președintele FPBR.

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea AHA Moments s-a desfășurat în două etape.

În iulie 2026, au fost organizate șase focus grupuri online, cu femei și bărbați cu vârste între 25 și 55 de ani, consumatori de băuturi non-alcoolice din București și alte orașe.

În august 2026, a fost realizat un sondaj online la care au participat 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural, consumatori și non-consumatori de băuturi non-alcoolice.

Eșantionul a fost stratificat în funcție de gen, vârstă, regiune, tipul localității și nivelul de educație și este reprezentativ la nivel național pentru populația digitalizată a României. Marja de eroare este de ±3,1%.