VIDEO | Alexander Degianski (fermier): „Agricultura are nevoie de o gestionare profesională a riscurilor. Acționăm pompieristic” / Critici privind direcția Politicii Agricole Comune

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele Clubului Fermierilor Români, Alexander Degianski, susține că agricultura românească este afectată de lipsa unei strategii pe termen lung, de creșterea costurilor de producție și de infrastructura insuficientă pentru gestionarea apei. Fermierul afirmă că România alocă prea multe resurse pentru compensarea pierderilor provocate de secetă și alte fenomene naturale și prea puține pentru prevenirea acestora.

Declarațiile au fost făcute miercuri, la o conferință de presă organizată de Confederația Patronală Concordia.

Agricultura nu poate fi gestionată „de pe azi pe mâine”

Alexander Degianski a explicat că agricultura are particularități care o diferențiază de alte sectoare economice, în special prin dependența de ciclurile biologice și climatice.

„Spre deosebire de celelalte sectoare, are un mare handicap atât constituțional, dar și, zic eu, climatic și până la urmă biologic, pentru că în agricultură vorbim de cicluri anuale. Nu le poți grăbi, nu le poți schimba”, a declarat președintele Clubului Fermierilor Români.

El a comparat agricultura cu educația, argumentând că efectele unor decizii greșite nu pot fi corectate într-un timp scurt.

„De multe ori, compar agricultura cu educația. Răul făcut în educație nu se poate îndrepta de pe azi pe mâine. Acest lucru necesită o perioadă foarte lungă, la fel ca și în agricultură”, a spus Degianski.

„În momentul actual, acționăm pompieristic”

Potrivit acestuia, agricultura are nevoie de o abordare profesionistă a riscurilor, în condițiile în care producția este expusă în mod direct fenomenelor climatice.

„Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual, acționăm pompieristic”, a afirmat acesta.

Degianski a dat ca exemplu modul în care sunt gestionate efectele secetei și ale altor fenomene naturale. România alocă anual sume importante pentru compensarea pierderilor fermierilor, însă, în opinia sa, o parte mai mare a resurselor ar trebui direcționată către măsuri de prevenție.

România are nevoie de o strategie pentru apă

Președintele Clubului Fermierilor Români a criticat și lipsa unei strategii coerente pentru gestionarea resurselor de apă.

„România nu are nici cea mai mică idee despre cum ar trebui desenată apa și folosită, astfel încât atunci când e în surplus să fie stocată și înmagazinată și utilizată pe viitor”, a declarat Degianski.

El a indicat exemple din alte state europene și din Israel, unde sunt utilizate diferite surse de apă pentru agricultură.

„Spania și Italia folosesc apele provenite din zăpezi. Israel scoate apa din stațiile de epurare și o folosește în agricultură”, a spus fermierul.

În acest context, el a criticat și discursul public care pune în sarcina fermierilor o parte importantă a problemelor din agricultură.

„Noi avem o altă plăcere morbidă, și anume să ne condamnăm sau să aruncăm această anatemă asupra fermierilor”, a afirmat Degianski.

Costurile de producție au crescut puternic

Un alt punct ridicat de reprezentantul Clubului Fermierilor Români a fost evoluția costurilor din agricultură.

Potrivit lui Degianski, raportul dintre costurile fermierilor și prețurile de vânzare ale cerealelor s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani.

„Avem o creștere a inflației, iar cifrele mai realiste dau 400% în ceea ce privește salariile, inputurile, motorina, față de anul 2007. În schimb, prețurile de desfacere a cerealelor sunt undeva la 15%, maxim”, a declarat acesta.

El a legat situația și de capacitatea redusă a României de a procesa producția agricolă.

„Nu avem capacitatea să procesăm, de aceea două treimi din cerealele României iau calea exportului”, a spus Degianski.

Critici privind direcția Politicii Agricole Comune

Alexander Degianski a criticat și ceea ce a numit o diferență între discursul european privind sprijinirea fermierilor și resursele financiare alocate agriculturii.

„Există și o doză mare de ipocrizie și chiar demagogie în cadrul UE în ceea ce privește raportarea la adresa fermierilor”, a afirmat acesta.

El a făcut referire la evoluția ponderii agriculturii în bugetul Uniunii Europene, susținând că primele forme ale Politicii Agricole Comune aveau o alocare mult mai mare pentru agricultură.

„Prima Politică Agricolă Comună, scrisă la începutul anilor ’70, din întregul buget al UE, două treimi erau alocate agriculturii. La următorul pact este prefigurat sub 20%, iar cel din urmă pact, dacă va mai exista, va fi un număr format dintr-o singură cifră”, a declarat Degianski.

În opinia sa, diminuarea predictibilității și lipsa unei direcții clare pentru sector reprezintă unele dintre principalele probleme cu care se confruntă fermierii.

„De aici apar problemele noastre: nu avem predictibilitate, nu avem o bază, o direcție clară care să ducă agricultura unde îi este locul, adică să asigure siguranța alimentară și bunăstarea României și a Europei”, a mai spus președintele Clubului Fermierilor Români.

El și-a încheiat intervenția subliniind legătura dintre securitatea alimentară și dezvoltarea economică: „Orice țară se poate dezvolta cu burta plină, nu cu burta goală”.