Ce să mănânci pentru a proteja bacteriile „bune” din cavitatea bucală. Alimentele care susțin microbiomul oral

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Microbiomul oral, format din sute de specii de bacterii și alte microorganisme, are un rol important în sănătatea dinților și a gingiilor, dar și în starea generală de sănătate. Alimentația poate influența direct echilibrul acestor microorganisme, iar unele dintre alimentele considerate benefice pentru cavitatea bucală pot fi surprinzătoare, informează BBC.

Când vine vorba despre sănătatea dinților, zahărul este unul dintre principalii factori de risc cunoscuți. Bacteriile care provoacă cariile folosesc zaharurile și produc acizi care atacă smalțul dentar. Cercetările recente arată însă că sănătatea microbiomului oral depinde atât de ceea ce evităm, cât și de alimentele pe care le consumăm.

În cavitatea bucală trăiesc aproximativ 700 de specii de bacterii, alături de virusuri, fungi și alte microorganisme. Acestea ocupă nișe diferite, unele fiind localizate pe suprafața dinților, altele pe limbă sau în spațiile dintre dinți și gingii.

Nu toate bacteriile din gură sunt nocive

Printre microorganismele asociate cu apariția cariilor se află Streptococcus mutans. Bacteria se hrănește cu zahăr și îl transformă în acizi care pot deteriora smalțul dentar. În timp, acest proces poate duce la apariția cariilor.

Există însă și bacterii considerate benefice, precum Veillonella, Actinomyces, unele specii de Streptococcus și Neisseria. Acestea pot împiedica dezvoltarea și colonizarea cavității bucale de către microorganisme patogene.

Un microbiom oral dezechilibrat poate avea implicații care depășesc sănătatea dinților. În spațiile dintre dinți și gingii, unde există mai puțin oxigen, se poate dezvolta Porphyromonas gingivalis, o bacterie asociată cu boala parodontală.

Cercetările au identificat asocieri între sănătatea microbiomului oral și mai multe afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare, depresie, boala Alzheimer, diabet, boli inflamatorii intestinale și artrită reumatoidă. Unele studii au investigat inclusiv legătura dintre microbiomul oral și cancerul de colon sau pancreatic.

Un studiu recent a analizat saliva participanților și a urmărit ulterior riscul acestora de a dezvolta cancer. Persoanele în al căror microbiom oral erau prezente anumite specii bacteriene asociate cariilor sau drojdia Candida au prezentat un risc mai mare de cancer pancreatic.

Ce alimente pot susține microbiomul oral

Reducerea consumului de zahăr este una dintre cele mai simple măsuri pentru protejarea microbiomului oral. Ar trebui limitate și alimentele bogate în carbohidrați rafinați, deoarece aceștia sunt transformați ușor în zaharuri în cavitatea bucală.

Printre gustările care ar trebui consumate cu moderație se numără pâinea albă, biscuiții sărați, produsele de patiserie, prăjiturile și covrigeii.

În schimb, o dietă bogată în alimente vegetale poate favoriza microorganismele benefice.

Legumele cu frunze verzi

Kale, spanacul, sfecla și ridichile conțin cantități importante de nitrați. Aceștia sunt utilizați de bacterii precum Neisseria, care îi transformă în nitriți. Procesul este urmat de alte transformări bacteriene și este asociat cu producerea unor compuși care pot contribui la reducerea tensiunii arteriale.

Într-un studiu, adulții în vârstă care au consumat suc de sfeclă bogat în nitrați de două ori pe zi, timp de două săptămâni, au înregistrat o scădere a tensiunii arteriale.

Foto Dreamstime

Usturoiul

Usturoiul crud poate avea efecte favorabile asupra sănătății orale datorită alicinei, un compus despre care cercetările indică faptul că poate acționa împotriva unor bacterii implicate în apariția cariilor și a bolilor gingivale.

Fructele și polifenolii

O alimentație predominant vegetală aduce și polifenoli, compuși cu proprietăți antioxidante care se găsesc în numeroase plante.

Ceaiul este una dintre sursele importante de polifenoli. Cercetările citate în material arată că acești compuși pot inhiba unele dintre bacteriile asociate cariilor și bolilor gingivale și pot împiedica formarea plăcii bacteriene pe suprafața dinților.

Consumul de ceai a fost asociat și cu inhibarea unor bacterii responsabile de respirația urât mirositoare, localizate în partea posterioară a limbii.

Polifenolii se găsesc și în multe fructe, în special în fructele de pădure de culoare închisă. Deși acestea conțin zaharuri și acizi, cercetările citate indică potențiale beneficii pentru sănătatea orală.

Sucul de merișor, de exemplu, a fost asociat în cercetări cu reducerea formării plăcii dentare și inhibarea unor bacterii implicate în carii și boli parodontale. Și mierea conține polifenoli și a fost studiată pentru efectele sale asupra formării plăcii și bacteriilor care provoacă cariile.

Brânza poate stimula salivația și neutraliza acizii

Și brânza ar putea avea un rol favorabil pentru microbiomul oral.

Într-un studiu de mici dimensiuni, nouă persoane au consumat zilnic brânză Grana Padano timp de cinci zile. La final, cercetătorii au observat modificări ușoare ale comunităților bacteriene din cavitatea bucală, cu o reducere a bacteriei S. mutans și o creștere a S. sanguinis, asociată mai frecvent cu o cavitate bucală sănătoasă.

Brânza poate contribui și la neutralizarea unora dintre efectele produse de S. mutans. Mestecarea stimulează secreția de salivă, care ajută la îndepărtarea zaharurilor de pe dinți și din cavitatea bucală. Saliva are, de asemenea, un efect de tamponare asupra acizilor produși de bacterii.

Foto Unsplash

Alimentele fermentate pot ajuta bacteriile benefice

Alimentele fermentate conțin microorganisme benefice care pot concura cu bacteriile nocive pentru hrană și spațiu.

O analiză recentă citată în material arată că chefirul, un produs lactat fermentat, ar putea inhiba anumite microorganisme patogene din cavitatea bucală și ar putea împiedica formarea biofilmului bacterian.

Specialiștii atrag însă atenția că nu există un singur „superaliment” pentru sănătatea orală. Contează mai mult tiparul alimentar general și frecvența cu care sunt consumate zaharurile și carbohidrații rafinați.

Dieta mediteraneană, asociată cu o sănătate gingivală mai bună

Un studiu la care a participat și Gaetano Isola, profesor asociat de parodontologie la Universitatea din Catania, a identificat o asociere între respectarea unei diete de tip mediteranean și o formă mai puțin severă a bolii gingivale.

Dieta mediteraneană pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Persoanele care au urmat-o mai puțin îndeaproape au prezentat forme mai severe de boală gingivală, în special atunci când consumau frecvent carne roșie.

Cauza acestei asocieri nu este clară. Una dintre ipotezele cercetătorilor este că proteinele ar putea crea un mediu oral favorabil unor microorganisme nocive, printre care P. gingivalis.

Igiena orală rămâne esențială

Alimentația nu înlocuiește periajul și folosirea aței dentare. Cercetările citate arată că folosirea aței dentare este asociată cu concentrații mai mici de S. mutans, iar periajul dinților și al limbii reduce semnificativ microorganismele asociate bolilor dentare.

În ceea ce privește apa de gură, efectele utilizării regulate asupra microbiomului oral nu sunt încă pe deplin cunoscute. Produsele cu clorhexidină pot perturba echilibrul microorganismelor din cavitatea bucală, deși pot fi utile pe termen scurt în tratarea bolilor gingivale și a altor afecțiuni orale.

Pentru menținerea unui microbiom oral sănătos, recomandarea generală este o alimentație echilibrată, cu multe legume, în special legume cu frunze verzi, alimente vegetale integrale și cereale integrale, alături de limitarea zahărului, mai ales a băuturilor îndulcite.