Șase din zece oameni recunosc că mănâncă alimente după data-limită de consum pentru a economisi bani. Cât de periculos este, de fapt?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu prețurile alimentelor în creștere și bugetele gospodăriilor tot mai presate, milioane de oameni aleg să consume produse chiar și după data „a se consuma până la”. Dar cât de mare este, de fapt, riscul și de ce diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la” poate fi esențială.

Șase din zece persoane au declarat pentru Food Standards Agency (FSA) că ele sau cineva din gospodăria lor au consumat, în luna precedentă, alimente după data-limită de consum pentru a economisi bani.

Acesta a fost cel mai frecvent comportament adoptat pentru reducerea cheltuielilor, potrivit celui mai recent Consumer Insights Tracker al FSA, urmat îndeaproape de consumul resturilor păstrate în frigider mai mult de două zile, menționat de 59% dintre respondenți. Aproape un sfert dintre participanți, 24%, se temeau că gospodăria lor nu își va putea permite să cumpere suficiente alimente în luna următoare, potrivit The Independent.

Katie Pettifer, directorul executiv al FSA, a rezumat problema luna trecută:

„Mulți oameni au spus că, pentru a economisi bani, au făcut lucruri riscante, precum consumul de alimente după data-limită de consum.”

Nu este însă un fenomen nou. Proporția a fost de 64% în martie și de 66% în iunie anul trecut, ceea ce sugerează că ignorarea datei de siguranță a devenit pentru multe gospodării o practică obișnuită de economisire.

Un motiv important este costul alimentelor.

De ce oamenii ignoră data-limită de consum

Un studiu aprofundat comandat de FSA în 2021, realizat pe 30 de persoane care consumaseră alimente după data-limită de consum, a arătat că majoritatea participanților știau ce înseamnă eticheta.

În practică însă, mulți și-au creat propriile reguli. Au mirosit alimentele, le-au verificat culoarea și textura, le-au gustat sau au încercat să le gătească mai mult timp și la temperaturi mai ridicate. Faptul că procedaseră astfel în trecut fără să se îmbolnăvească le-a oferit, pentru mulți, sentimentul că riscul este controlabil.

Banii și dorința de a evita risipa au făcut parte din aceeași ecuație. Un tată în vârstă de 35 de ani le-a spus cercetătorilor:

„Mănânc alimente care sunt pe cale să expire pentru că nu vreau să risipesc banii pe care i-am cheltuit pe ele.”

Același participant a explicat că, într-un supermarket precum M&S, își putea permite să cumpere anumite produse doar atunci când acestea erau reduse pentru că se apropiau de data expirării.

Produsele vândute la preț redus lasă însă cumpărătorilor mai puțin timp pentru a le consuma, în timp ce multipackurile pot însemna că o gospodărie cumpără mai mult decât poate termina înainte de data-limită.

Cercetătorii FSA au constatat că „datele-limită de consum erau adesea tratate ca orientări, nu ca o regulă strictă”. Practic, consumatorii își construiau propriile sisteme de evaluare a siguranței alimentelor atunci când recomandarea oficială — aruncarea produsului — părea greu de acceptat.

Unii aveau chiar reguli foarte precise. Un bărbat de 69 de ani, care locuia singur, a spus că, în cazul cărnii sau peștelui, considera acceptabile încă 24-36 de ore după dată, iar pentru legume sau produse pe bază de lactate, până la 48 de ore.

Problema este că unele dintre aceste teste improvizate nu pot spune dacă un aliment este sigur.

De ce testul mirosului nu este suficient

Câte îmbolnăviri sunt provocate de consumul alimentelor după data-limită?

FSA estimează că în Marea Britanie există aproximativ 2,4 milioane de cazuri de boli transmise prin alimente în fiecare an, inclusiv aproximativ 16.400 de spitalizări. Nu există însă o defalcare publicată care să arate câte dintre aceste cazuri sunt provocate în mod specific de consumul alimentelor după data-limită de consum.

Această incertitudine funcționează în ambele sensuri. Un produs consumat la o zi după termen nu va provoca neapărat o îmbolnăvire, însă riscul nu este imaginar doar pentru că majoritatea persoanelor care procedează astfel nu au consecințe evidente.

Listeria explică o parte din precauția autorităților. Infecția este rară — anul trecut au fost raportate 181 de cazuri în Anglia și Țara Galilor — dar poate avea consecințe grave. Dintre cele 141 de cazuri care nu au fost asociate cu sarcina, 28 de persoane au murit.

Aceste decese nu au fost atribuite consumului unor alimente expirate. Problema este însă că bacteria Listeria poate crește și la temperaturi de refrigerare și este asociată cu produse refrigerate gata de consum, inclusiv pește afumat și preparate din carne, în cazul cărora nu mai există întotdeauna o etapă finală de gătire care să distrugă bacteriile.

Carnea de pui crudă este diferită: prepararea termică adecvată poate distruge bacteriile transmise prin alimente, însă contaminarea încrucișată și păstrarea necorespunzătoare rămân riscuri. Salata ambalată nu beneficiază de o astfel de etapă de siguranță.

Nu există, prin urmare, un număr de zile suplimentare care să poată fi aplicat în mod general tuturor alimentelor din frigider.

Cât timp au consumatorii la dispoziție pentru a consuma produsele?

O investigație Which?, publicată în această săptămână, ridică alte întrebări.

12 cumpărători misterioși au comandat aceleași 29 de produse proaspete de la șase supermarketuri online, timp de două săptămâni, analizând peste 2.000 de produse perisabile.

Timpul mediu rămas până la data-limită de consum a fost de:

• 11 zile la Asda;
• 10,4 zile la Morrisons și Ocado;
• 10,2 zile la Sainsbury’s;
• 8,8 zile la Tesco;
• 7,7 zile la Waitrose.

Produsele etichetate „a se consuma de preferință înainte de” nu au fost incluse în aceste medii.

La nivelul anumitor produse, diferențele au fost și mai mari. Un cumpărător Waitrose a primit carne tocată de vită cu doar 1,2 zile rămase până la data-limită, iar un altul a primit pulpe de pui cu 1,6 zile rămase. Un desert cu zmeură livrat de Morrisons, ca produs înlocuitor, avea mai puțin de patru ore până la expirarea datei.

La celălalt capăt al clasamentului, cinci cumpărători Asda au primit carne tocată de vită cu cel puțin 18 zile rămase până la data-limită.

Investigația nu demonstrează că produsele cu termen scurt îi determină pe oameni să consume alimente după expirarea datei, însă arată cât de diferit poate fi timpul pe care cumpărătorii îl au la dispoziție pentru a le consuma.

Într-un magazin fizic, consumatorul poate alege produsul cu data cea mai îndepărtată. În cazul comenzilor online, această alegere este făcută de altcineva.

Waitrose a declarat pentru Which? că a eliminat conservanții din unele produse, ca răspuns la cererea consumatorilor pentru ingrediente mai simple, și că angajații sunt instruiți să aleagă produsele cu cea mai îndepărtată dată. Tesco a declarat că semnalează produsele cu termen mai scurt prin Freshness Guarantee, iar Ocado garantează perioade minime de prospețime și oferă rambursări clienților nemulțumiți.

„A se consuma de preferință înainte de” și „A se consuma până la”: de ce nu trebuie confundate

Există o contradicție aparentă în mesajele legate de risipa alimentară. Consumatorii sunt încurajați să nu arunce alimente perfect comestibile doar pentru că au depășit data „a se consuma de preferință înainte de”, să își folosească simțurile și să înțeleagă că această dată nu indică automat un pericol.

„A se consuma până la” reprezintă însă excepția: este data în cazul căreia autoritățile spun că nu trebuie să ne bazăm pe propriile evaluări.

Soluția oficială este ca alimentele potrivite să fie consumate sau congelate până la data-limită de consum. O recomandare care pare simplă, dar care presupune că ai observat data, ai spațiu în congelator, ți-ai planificat mesele și ai primit produsul cu suficient timp înainte de expirare.