Un singur fruct poate ajunge la 20 de kilograme, iar după recoltare se poate păstra luni întregi fără să fie ținut la frigider. Este vorba despre pepenele de iarnă, cunoscut și sub denumirea de dovleac de ceară (Benincasa hispida), o specie cultivată și studiată de ani de zile de cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău.
Este unul dintre cele mai impresionante fructe cultivate în serele stațiunii, atât prin dimensiuni, cât și prin capacitatea sa de păstrare. În această perioadă, unele fructe sunt susținute cu saci speciali, pentru a fi protejate pe măsură ce cresc și se îngreunează.
Pepenele de iarnă este cunoscut sub denumirea științifică de Benincasa hispida. Fructele sale seamănă, ca aspect general, cu pepenele comun, însă au o pulpă albă, densă și crocantă, mai puțin dulce.
Coaja este verde și acoperită cu un strat ceros, numit pruină, caracteristică ce contribuie la durata mare de păstrare a fructului.
„Fructele de dovleac de ceară sunt asemănătoare cu ale pepenelui comun însă pulpa acestora este albă, crocantă și mai puțin dulce decât pepenele, iar coaja este verde, acoperită cu un strat puternic de pruină. Această caracteristică îi conferă durată mare de păstrare, ceea ce înseamnă că pot fi consumate chiar și la câteva luni după recoltare”, informează cercetătorii de la Buzău, potrivit sansanews.
Dimensiunile sunt una dintre caracteristicile spectaculoase ale acestei specii. Pepenele de iarnă cultivat în serele Stațiunii de Cercetare Buzău poate ajunge la aproximativ 20 de kilograme.
Greutatea mare a fructelor face necesară susținerea lor pe măsură ce cresc. În sere, acestea pot fi protejate cu saci, pentru a reduce riscul ca fructele să fie afectate de propria greutate.
O altă calitate importantă este capacitatea de păstrare. Potrivit cercetătorilor, pepenele de iarnă poate rezista câteva luni după recoltare, fără să fie păstrat la frigider.
Pepenele de iarnă are o pulpă mai densă și mai crocantă decât cea a pepenelui obișnuit și nu este la fel de dulce. În bucătărie, poate fi folosit în locul castraveților sau al dovleceilor, în funcție de preparat.
Cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Buzău spun că fructul este cunoscut și pentru aportul său de fier, vitamine și minerale.
„În ceea ce privește aportul nutritiv, fructele sunt o sursă importantă de fier, vitamine și minerale fiind recunoscute pentru proprietățile medicinale de excepție. Se folosește în medicina din Orient de mii de ani, având proprietăți diuretice, antiinflamatorii, antifebrile, expectorante, laxative și tonice. În plus față de proprietățile deja menționate, aceste fructe au și o putere extraordinară de hidratare și detoxifiere”, informează cercetătorii.
În plus, cercetătorii de la Buzău spun că specia are o valoare deosebită și în agricultură, fiind utilizată și ca portaltoi.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți