Leguminoasele, fibrele, plantele aromatice și alimentele fermentate sunt marii aliați ai microbiomului, ecosistemul de microorganisme esențial pentru protejarea intestinului și menținerea sănătății întregului organism, scrie El Mundo.
De fiecare dată când mâncăm, hrănim trilioane de bacterii, virusuri, ciuperci și alte microorganisme care populează intestinul: într-un cuvânt microbiomul. Deși este un domeniu în care cercetările sunt în plină desfășurare, un lucru este cert: starea sa de sănătate este vitală pentru starea noastră de bine.
Este vorba despre peste o mie de specii diferite care au preluat, de-a lungul evoluției, funcții cheie pentru supraviețuirea noastră:
Pentru a funcționa corect, organismul are nevoie de diversitate microbiană. Cu cât dieta este mai variată, cu atât microbiota va fi mai bogată, iar sănătatea noastră mai bună.
Dietele bogate în grăsimi saturate (carne roșie, lactate grase) și alimentele ultraprocesate, sărace în fibre și pline de zahăr, sare și aditivi, favorizează speciile bacteriene dăunătoare.
Această lipsă de diversitate, numită disbioză, provoacă inflamație, balonare, colită, cistită și micoze. Disbioza a devenit o problemă de proporții globale, fiind asociată cu un risc crescut de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și afecțiuni autoimune.
Alimentul favorit al microbiomului este fibra vegetală din cereale integrale, leguminoase, semințe, legume și fructe.
De asemenea, amidonul rezistent, cel care ajunge nedigerat în intestinul gros, hrănește bacteriile sănătoase. Acesta se găsește în pastele din grâu dur și în alimente amidonoase precum cartofii sau orezul, după ce au fost gătite și apoi lăsate la răcit.
Tulpinile benefice (Lactobacili, Bifidobacterii, Roseburia) transformă fibrele și amidonul rezistent în acizi grași cu lanț scurt (acid acetic, propionic și butiric). Acești compuși:
Lăsând la o parte agricultura intensivă, care a redus drastic diversitatea plantelor de pe masa zilnică, dr. Berrino recomandă reintroducerea în alimentație a plantelor sălbatice (cum ar fi păpădia) și a verdețurilor mai puțin cunoscute, precum topinamburul.
De asemenea, este util să folosim din belșug condimente, semințe și, mai ales, alimente fermentate natural: miso, kefir (preferabil iaurtului clasic), kimchi, kombucha și varză murată.
Industria suplimentelor oferă o gamă uriașă de probiotice. Cu toate acestea, medicul epidemiolog avertizează că acestea pot uneori face mai mult rău decât bine, oferind doar câteva tulpini izolate care pot dezechilibra microbiota.
Un studiu recent a arătat că administrarea de suplimente probiotice imediat după un tratament cu antibiotice poate chiar să întârzie refacerea naturală a microbiomului.
Alimentele fermentate natural oferă o diversitate microbiană mult mai mare și vin la pachet cu prebiotice (care hrănesc bacteriile bune) și postbiotice (substanțele benefice produse de acestea). Astfel, ele sunt mult mai eficiente în reducerea stărilor inflamatorii și refacerea echilibrului digestiv.
„Nu suntem singuri: să ne amintim de bacteriile noastre prietene de fiecare dată când facem cumpărăturile și să alegem alimentele care le plac și lor,” recomandă dr. Franco Berrino.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți