„Credeam că sunt alergică la gluten, dar eram alergică la fostul meu”. Ce legătură pot avea relațiile stresante cu sănătatea intestinală

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Credeam că sunt alergică la gluten, dar s-a dovedit că eram alergică la fostul meu.” Replica lăsată de o utilizatoare TikTok sub un videoclip devenit viral sună mai degrabă ca o glumă. În spatele ei există însă un fenomen real și mult mai complex: stresul cronic poate influența digestia, microbiomul intestinal și răspunsul inflamator al organismului.

Un loc de muncă foarte stresant, problemele financiare, responsabilitatea îngrijirii altor persoane sau relațiile dificile pot deveni surse constante de stres. Iar atunci când acesta se prelungește săptămâni sau luni, efectele nu se limitează la starea psihică, explică specialiștii citați de Popsugar.

„Am renunțat la un job toxic și migrenele au dispărut”

Discuția a pornit de la un videoclip publicat pe TikTok de creatoarea de conținut Jillz Guerin, care sugera că uneori, pentru a avea grijă de sănătate, nu trebuie să elimini doar anumite alimente, ci să te uiți și la oamenii și situațiile care îți provoacă stres.

Postarea a generat numeroase reacții.

„Credeam că sunt alergică la gluten, dar s-a dovedit că eram alergică la fostul meu”, a comentat o persoană.

„Adevărat. Am renunțat la un job toxic și migrenele pur și simplu au dispărut după un an”, a scris alta.

Un alt utilizator a susținut că problemele cu constipația s-au redus după ce s-a distanțat de anumite rude și persoane din cercul de prieteni.

Experiențele individuale nu demonstrează însă o relație directă de cauzalitate și nu înseamnă că simptomele digestive sunt provocate automat de o anumită persoană. Există însă mecanisme prin care stresul prelungit poate afecta organismul.

Cum ajunge stresul să influențeze intestinul

„Stresul este o parte normală a vieții, dar atunci când devine cronic afectează mult mai mult decât sănătatea mintală”, explică medicul reumatolog Micaela Bayard, de la Mount Sinai și Icahn School of Medicine.

Una dintre explicații este axa creier–intestin, sistemul de comunicare bidirecțională dintre creier, tractul digestiv, sistemul imunitar și microorganismele intestinale.

Atunci când suntem stresați, organismul eliberează hormoni care ne ajută să răspundem unei amenințări, printre care cortizolul.

Pe termen scurt, această reacție este normală. Problemele pot apărea atunci când stresul persistă.

Potrivit medicului, după săptămâni sau luni de stres, organismul poate deveni mai puțin receptiv la efectele prin care cortizolul contribuie la reglarea inflamației, ceea ce poate favoriza creșterea acesteia.

Starea de „luptă sau fugi” poate schimba inclusiv digestia

Stresul activează și răspunsul cunoscut drept „fight or flight” – „luptă sau fugi”.

Dacă organismul rămâne mult timp în această stare, pot apărea modificări ale vitezei cu care alimentele traversează intestinele, ale fluxului sanguin către tractul digestiv și ale activității anumitor celule ale sistemului imunitar.

Consecințele se pot manifesta inclusiv prin simptome digestive.

Dr. Bayard menționează durerea abdominală, balonarea, constipația sau diareea printre manifestările care pot apărea atunci când stresul cronic modifică funcționarea nervilor și celulelor implicate în activitatea tractului digestiv.

Stresul cronic poate influența și microbiomul intestinal

Un alt mecanism discutat de specialistă privește bacteriile intestinale.

Stresul de lungă durată poate modifica echilibrul microorganismelor benefice din intestin și poate favoriza dezvoltarea altora, fenomen cunoscut drept disbioză.

„Acest dezechilibru, cunoscut sub numele de disbioză, poate agrava inflamația și poate afecta modul în care funcționează sistemul imunitar”, explică Bayard.

Totodată, stresul persistent poate afecta bariera protectoare a intestinului, crescând permeabilitatea intestinală. În aceste condiții, anumite bacterii sau substanțe care în mod normal rămân în intestin pot traversa mai ușor această barieră și pot declanșa răspunsuri inflamatorii.

Stresul și problemele intestinale pot alimenta același cerc

Relația dintre creier și intestin funcționează în ambele direcții.

Stresul poate influența sănătatea digestivă, dar modificările microbiomului și inflamația intestinală pot, la rândul lor, transmite semnale către creier și pot amplifica răspunsul la stres.

Astfel se poate forma un cerc în care stresul agravează simptomele digestive, iar acestea devin, la rândul lor, o nouă sursă de stres.

În cazul bolilor autoimune, Bayard spune că stresul cronic poate fi unul dintre factorii care contribuie la apariția sau agravarea unor manifestări. Asta nu înseamnă însă că stresul este cauza unică a bolilor autoimune, afecțiuni complexe în care sunt implicați numeroși factori.

Cum îți dai seama ce te stresează

Uneori, sursa stresului este evidentă. Alteori, mai puțin.

Psihoterapeutul Natalie Jones recomandă observarea schimbărilor fizice, comportamentale și emoționale care ies din tiparul obișnuit și, eventual, notarea situațiilor în care apar.

Pot fi urmărite atât sursele stresului – o persoană, un loc sau o anumită situație –, cât și manifestările care le însoțesc.

Printre sursele frecvente de stres se numără serviciul, problemele financiare, îngrijirea altor persoane, relațiile, problemele de sănătate, schimbările majore de viață și lipsa timpului pentru odihnă și îngrijire personală.

Două întrebări simple pot ajuta la identificarea unor tipare: „Ce s-a schimbat în ultima perioadă?” și „Care parte a zilei îmi provoacă cel mai mult stres?”.

În unele situații, soluția poate însemna stabilirea unor limite mai clare într-o relație, schimbarea modului în care este gestionată o situație profesională sau solicitarea ajutorului unui specialist.