Paradoxul apelor din România. Singurul bazin hidrografic unde resursa de apă ar putea crește, deși Dunărea este aproape de minimul istoric

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În timp ce Dunărea a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii, iar modelele climatice indică o diminuare a debitelor pentru majoritatea râurilor din România, bazinul hidrografic al Someșului apare ca o excepție. Documentele oficiale ale statului arată că acesta este singurul bazin în care resursa de apă ar putea crește în următoarele decenii, notează Mediafax.

În vara anului 2026, seceta afectează mare parte din țară. La Baziaș, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august. Nivelul redus al fluviului a determinat restricții pentru irigații, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită preventiv.

În acest context, Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată de Guvern în 2024, evidențiază o situație neobișnuită. Dacă pentru cele mai multe bazine hidrografice este estimată o scădere a resursei de apă, pentru bazinul Someșului este prognozată o tendință de creștere în perioada 2021–2050, comparativ cu intervalul 1971–2000.

Creștere estimată de până la 23% în unele zone

Potrivit unei analize realizate de cercetători ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și ai Administrației Naționale de Meteorologie, resursa de apă din întregul bazin al Someșului ar putea crește, în medie, cu aproximativ 6%.

Cele mai mari creșteri sunt estimate în subbazinele Someșului Mic, unde valorile ar putea fi cuprinse între 10% și 23% față de perioada de referință. Pentru Someșul Mare nu sunt prognozate creșteri similare, iar pentru râurile Vișeu, Iza și Tur modelele indică mai degrabă o stabilizare a resursei de apă.

Mai multe precipitații în nord-vestul țării

Explicația acestei evoluții este legată de schimbările în regimul precipitațiilor. La nivel național, simulările indică o reducere medie de aproximativ 3,2% a cantităților de precipitații, iar în unele regiuni scăderea poate depăși 10%.

În bazinul Someșului, însă, este estimată o creștere medie anuală a precipitațiilor de aproximativ 5,5%.

Zona beneficiază de un relief montan important, fiind alimentată de precipitațiile din Munții Rodnei, Gutâi, Țibleș, Bârgău, Călimani și Apuseni, unde cantitățile anuale de apă sunt deja printre cele mai ridicate din țară. Modelele climatice indică faptul că tocmai aceste regiuni ar putea înregistra intensificări ale precipitațiilor în următoarele decenii.

Mai multă apă într-un an nu înseamnă sfârșitul secetei

Specialiștii atrag însă atenția că o creștere a resursei anuale de apă nu elimină riscul de secetă.

Simulările arată că debitele râurilor vor deveni tot mai inegale pe parcursul anului. Apa se va concentra mai ales în sezonul rece, când ploile și topirea zăpezilor vor alimenta râurile mai devreme decât în trecut, în timp ce lunile de vară și începutul toamnei ar putea deveni mai secetoase.

Un studiu dedicat bazinului Someșului arată că, într-unul dintre scenariile analizate, debitul mediu lunar ar putea crește cu până la 39% în februarie, dar ar putea scădea cu până la 37% în iulie.

De altfel, începutul lunii august 2026 confirmă această tendință. Deși prognozele pe termen lung sunt favorabile, râurile din bazinul Someșului aveau debite sub 30% din mediile lunare.

Crește și riscul de inundații

O cantitate anuală mai mare de apă poate aduce și efecte negative. Dacă precipitațiile se concentrează în episoade scurte și intense, apa se scurge rapid spre râuri, favorizând viiturile și inundațiile, fără să refacă în aceeași măsură rezervele din sol și pânza freatică.

Strategia Guvernului avertizează că debitele maxime asociate inundațiilor rare ar putea crește în peste jumătate din teritoriul României până la mijlocul secolului. Totodată, extinderea suprafețelor urbanizate și intensificarea ploilor torențiale sporesc riscul de inundații în localități.

Astfel, deși bazinul Someșului este singurul pentru care documentele oficiale estimează o creștere a resursei de apă, această evoluție nu înseamnă că nord-vestul României va fi ferit de secetă sau de efectele schimbărilor climatice. Din contră, specialiștii estimează că alternanța dintre perioadele foarte secetoase și episoadele cu precipitații abundente va deveni tot mai accentuată.