Adrian Oros, fostul ministru al agriculturii, acuză conducerea ANSVSA de  incompetență/ ”Există suspiciuni că, în urma interzicerii exporturilor, băieții șmecheri fac mulți bani.”/ Oros cere ANSVSA să răspundă urgent, la 10 intrebări

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adrian Oros, fostul ministru al agriculturii, actualmente vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari, solicită conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să ofere explicații publice privind modul în care a gestionat evoluția Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), boală care a afectat exporturile de ovine și activitatea crescătorilor din România.

Acesta acuză conducerea ANSVSA  de incompetență și de faptul că pune în pericol sistemul sanitar veterinar din România. De asemenea, pune în pericol și exporturile de animale vii.

„România a ajuns de pe locul 1 în Uniunea Europeană la exportul de ovine vii în situația de a avea exporturile blocate, ferme sub restricții și mii de crescători care își văd munca de ani de zile pusă în pericol”, afirmă fostul ministru, într-o declarație pe contul său de Facebook.

„Principala sursă de venit a oierilor este vânzarea animalelor”

Potrivit lui Adrian Oros, efectele restricțiilor sunt resimțite direct de crescătorii de ovine. Asta într-un context în care alte surse de venit ale fermelor sunt limitate. „Pentru majoritatea oierilor, principala sursă de venit este vânzarea mieilor și a oilor. Lâna nu mai valorează aproape nimic, iar laptele aduce venituri limitate din cauza lipsei forței de muncă și a costurilor ridicate”, susține acesta.

Fostul ministru consideră că blocarea exporturilor afectează exact segmentul care asigură sustenabilitatea economică a exploatațiilor.

„Atunci când blochezi vânzarea animalelor vii, lovești direct în singura sursă reală de supraviețuire a sectorului”, afirmă Oros.

„România exporta anual aproximativ 1,77 milioane de ovine”

Adrian Oros amintește că România a fost unul dintre cei mai importanți exportatori europeni de ovine vii, cu piețe consolidate în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

„România exporta anual aproximativ 1,77 milioane de ovine, iar peste 75% dintre acestea ajungeau în piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Mai mult, există suspiciuni, ca în urma interzicerii exporturilor, băieții șmecherii fac mulți bani. Cumpără la prețuri derizorii miei si oi, de la oierii disperați și reușesc prin metode specifice să le exporte din alte țări”, acuză acesta.

În opinia sa, suspendarea exporturilor riscă să afecteze relațiile comerciale construite în timp.

„Astăzi, crescătorii privesc neputincioși cum contracte construite în zeci de ani sunt pierdute, iar concurenții din alte țări ocupă locul României pe aceste piețe”, spune fostul ministru.

Cele zece întrebări adresate conducerii ANSVSA

În acest context, Adrian Oros formulează zece întrebări la care consideră că ANSVSA trebuie să răspundă public.

Solicitările vizează numărul probelor analizate pentru depistarea PMR și a variolei ovine, laboratoarele care au efectuat testările, metodele de diagnostic utilizate, validarea rezultatelor de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), precum și eventuala confirmare a rezultatelor în laboratoare europene de referință.

Fostul ministru solicită clarificări și privind anchetele epidemiologice desfășurate după focarele semnalate în 2024, respectarea prevederilor legale referitoare la monitorizarea exporturilor și desfășurarea unei misiuni de audit european anunțate recent.

Unul dintre punctele asupra căruia insistă este procedura de confirmare a bolii.

„Este cunoscut de către specialiști că un rezultat pozitiv la testele ELISA pentru anticorpi împotriva Pestei Micilor Rumegătoare nu este suficient, de unul singur, pentru a demonstra existența unei infecții active într-o exploatație”, afirmă Oros.

Cele  10 întrebări la care ar trebui să răspundă conducerea ANSVSA

1. Câte probe au fost analizate pentru depistarea PMR și a variolei ovine, începând din 2024 , de la prima suspiciune?
2. Care este rezultatul acestor analize?
3. Care sunt laboratoarele care au efectuat testele?
4. Daca IDSA ( Institutul de Diagnostic și Sanatate Animală) a confirmat rezultatele, înainte de dispunerea măsurilor?
5. Ce metode de diagnostic au fost utilizate pentru confirmare? S-au făcut teste PCR sau Elisa pentru antigen – singurele care confirmă prezența virusului în organism?
6. Daca s-au facut analize pentru confirmare și la alte laboratoare de referință autorizate la nivel european?
7. Dacă confirmarea s-a făcut prin RT-PCR într-un laborator de referință sau altă metodă oficial recunoscută de detectare directă a virusului? Este cunoscut de către specialiști ca un rezultat pozitiv la ELISA pentru anticorpi împotriva Pestei Micilor Rumegătoare (PPR) nu este suficient, de unul singur, pentru a demonstra existența unei infecții active într-o exploatație.Anticorpii pot indica o infecție trecută sau, în țările unde vaccinarea este utilizată, răspunsul la vaccinare.
8. Daca s-a finalizat ancheta epidemiologică cu privire la cazurile și focarele din august 2024, cu privire la ovinele aduse în țară prin schimb intracomunitar din alte state membre unde a evoluat PMR sau variola ovină
9. Daca exista conform legislatiei (Legea 150/2020 privind protectia animalelor destinate exportuluiin tari terte, art. 6 si art. 7) la punctul de iesire unde se face imbarcarea ovinelor, un sistem video. Daca exista înregistrări in ultima perioada( de când s-a interzis exportul de ovine) si daca puteti pune la dispozitie datele /imaginile inregistrate de sistemul video autorizat, asociațiilor de crescători și altor autorități?
10. De-asemenea, ANSVSA ar trebui să ne confirme dacă, misiunea de audit trâmbițată acum, era anunțată încă de acum 3 săptămîni printr-o scrisoare trimisă ANSVSA? Aceasta misiune urgentă de audit european va scoate în evidență gravele erori de gestionarea a acestor boli, cauzate de incompetența și interesele conducerii ANSVSA, care au dus la închiderea totală a exporturilor.

„În joc nu sunt doar câteva ferme”

În final, Adrian Oros atrage atenția asupra impactului economic și social al situației actuale.

„În joc nu sunt doar câteva ferme. În joc este viitorul unui sector în care România era lider european și unul dintre liderii mondiali. În joc sunt zeci de mii de familii care trăiesc din creșterea ovinelor. În joc este credibilitatea agriculturii românești.”

Mesajul său se încheie cu un apel adresat autorităților sanitare veterinare.

„Medicii veterinari și oierii nu mai cer promisiuni. Cer răspunsuri. Cer transparență. Cer responsabilitate.