ADN-ul din semințe de struguri vechi de 2.000 de ani rescrie istoria vinificației moderne/În perioada antică, strugurii albi erau predominanți

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiza ADN-ului extras din semințe de struguri vechi de aproximativ 2.000 de ani, descoperite într-un sit arheologic din Toscana, oferă noi indicii despre originile vinificației și despre modul în care practicile agricole ale Imperiului Roman au influențat producția de vin de astăzi, scrie G4Media, citând TheGuardian.com

Cercetarea, coordonată de specialiști de la University of York, a analizat semințe recuperate din fântâni antice de la situl Cetamura del Chianti. Acestea au fost conservate în condiții anaerobe, în noroi lipsit de oxigen, ceea ce a permis păstrarea materialului genetic pe termen foarte lung.

Un peisaj viticol mai vechi și mai complex decât se credea

Rezultatele arată că, în perioada cuprinsă între aproximativ 300 î.Hr. și 300 d.Hr., zona era parte a unei rețele agricole sofisticate, asociate atât civilizației etrusce, cât și expansiunii romane. Analiza a 80 de semințe a evidențiat o continuitate genetică surprinzătoare: majoritatea aparțineau unui singur soi stabil, transmis pe parcursul mai multor secole.

Un aspect neașteptat al studiului este faptul că acest soi dominant producea, cel mai probabil, struguri albi, într-o regiune asociată astăzi în principal cu vinuri roșii, precum Sangiovese.

Vinul alb înaintea vinului roșu

Descoperirea contrazice așteptările moderne legate de tradiția viticolă din Chianti. Cercetătorii au identificat faptul că, în perioada antică, strugurii albi erau predominanți, sugerând că vinurile produse în epoca etruscă și romană erau diferite de cele actuale.

Ulterior cuceririi romane, în sit apar și alte varietăți genetice, ceea ce indică introducerea de vițe noi din alte regiuni ale imperiului.

Compararea ADN-ului cu semințe antice din sudul Franței a arătat înrudiri genetice semnificative, sugerând existența unor schimburi agricole la distanțe mari. Acest lucru susține ideea că Imperiul Roman nu doar administra teritorial vast, ci și standardiza și răspândea practici agricole, inclusiv viticultura.

Potrivit cercetătorilor, aceste rețele ar fi putut contribui la fundamentarea unor principii de producție care au influențat evoluția vinificației moderne.

 Rezultatele schimbă perspectiva asupra istoriei vinului din regiune

Profesori implicați în săpături, inclusiv de la Florida State University, subliniază că rezultatele schimbă perspectiva asupra istoriei vinului din regiune. Deși Chianti este astăzi faimos pentru vinurile roșii, datele genetice indică o realitate antică dominată de soiuri albe.

Studiul aduce astfel o contribuție importantă la înțelegerea originii vinificației europene, demonstrând că rădăcinile industriei moderne a vinului sunt mult mai interconectate și mai vechi decât se presupunea anterior.