Date false transmise de instituțiile din România la Bruxelles în legătură cu prețul laptelui? Europarlamentarul Daniel Buda susține că fermierii crescători de animale sunt lăsați fără sprijin într-o situație dificilă

Sectorul lactatelor din România se află într-o criză profundă, iar fermierii, chiar și cei care dețin exploatații moderne și tehnologizate cu roboți de muls, sunt în pragul falimentului. Cu toate acestea, ajutoarele financiare de la Bruxelles sunt blocate dintr-un motiv absurd: autoritățile de acasă raportează oficial la Comisia Europeană că prețul laptelui este în creștere.

Semnalul de alarmă a fost tras de europarlamentarul Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European. Acesta descrie, într-o postare pe rețelele sociale, mecanismul prin care datele false transmise de instituțiile din România lasă crescătorii de animale fără sprijin din rezerva de criză a Uniunii Europene.

Lapte vândut cu 70 de bani, la costuri de producție duble

Situația din fermele românești este dramatică, în special pentru micii producători care dețin până la 70-80 de vaci și care își închid porțile pe bandă rulantă.

• Prețul pe piața spot: În afara contractelor stabile, fermierii sunt obligați să își vândă marfa la prețurile de pe „piața spot”, prețuri de mizerie, de doar 70-80 de bani pe litru.

• Costul real de producție: Prețul real de cost al producției unui litru de lapte se situează între 1,7 și 2 lei. Practic, fiecare litru vândut le aduce fermierilor o pierdere directă de peste 50%.

La această gaură neagră financiară se adaugă presiunea laptelui de import ieftin și produsele care „au văzut laptele doar pe etichetă” sau sunt fabricate din zer.

Răspunsul „năucitor” de la Bruxelles: „În România prețul crește!”

Plecând de la semnalele disperate ale producătorilor, Daniel Buda i-a adresat o scrisoare oficială Comisarului European pentru Agricultură, Christophe Hansen, solicitând activarea fondurilor din rezerva de criză a UE pentru a salva fermele românești. Răspunsul primit de la Bruxelles a fost însă neașteptat.

Conform datelor oficiale centralizate de Observatorul Pieței Laptelui de la nivel european, prețul laptelui în România este raportat la 2,4 lei pe litru și figurează ca fiind în pcreștere.

„Minte comisarul? Cu siguranță nu! Mințim noi, cei din țară! Cei care, în mod normal, ar trebui să se preocupe de comunicarea corectă a datelor către Comisia Europeană! Cum vrem să intervină structurile europene când noi comunicăm, ca pe vremea lui Ceaușescu, producții record la hectar?”, acuză europarlamentarul.

Sindromul „merge și așa”

Această paralizie comunicațională nu este o noutate. Europarlamentarul amintește că un blocaj identic a avut loc și în timpul crizei cerealelor provocate de războiul din Ucraina. Deși oficialii europeni înțelegeau problema de la București, România a primit doar câteva milioane de euro dintr-un fond uriaș deoarece ministerele și asociațiile de profil nu au fost capabile să trimită date statistice care să demonstreze impactul real al importurilor ucrainene.

Responsabilitatea pentru acest „scurtcircuit comunicațional” este împărțită între un sistem administrativ rigid și asociațiile de fermieri care nu au reușit, în zeci de ani, să pună la punct un canal eficient de raportare împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei și Institutul Național de Statistică (INS).

„Putreziciunea sistemului nu ține întotdeauna de miniștrii de resort, care vin și pleacă! Ține de un sistem anchilozat, inert, perpetuat mult prea mult în ministere și în diverse instituții ale statului! Mai ales ale statului degeaba!”, conchide Daniel Buda, avertizând că mentalitatea lui „merge și așa” distruge credibilitatea internațională a țării și îngroapă definitiv producția autohtonă.