De ce rămâne mâncarea atât de scumpă în Europa / Explicațiile din spatele bonului tot mai mare de la supermarket

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Inflația pare să se tempereze la nivel european, însă bonul de la supermarket continuă să fie surprinzător de mare. Potrivit unei analize Euronews bazate pe date Eurostat, OECD, Banca Centrală Europeană și alte instituții internaționale, explicația este simplă: scăderea inflației nu înseamnă automat și scăderea prețurilor. În cele mai multe cazuri, înseamnă doar că acestea cresc mai lent decât înainte.

Una dintre cele mai frecvente confuzii legate de inflație este ideea că, atunci când aceasta scade, produsele devin automat mai ieftine.

În realitate, o inflație alimentară de 2-3% înseamnă că alimentele continuă să se scumpească, însă într-un ritm mai lent decât în anii precedenți. Prețurile atinse în timpul valului inflaționist din ultimii ani rămân însă în mare parte neschimbate.

Potrivit datelor Eurostat, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au înregistrat cea mai mare creștere cumulată dintre toate categoriile de consum din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, urcând cu 33,2% între 2016 și 2025.

Nu este de mirare că alimentele au devenit una dintre principalele surse de îngrijorare pentru consumatori. Potrivit unui sondaj al Băncii Centrale Europene, unul din trei locuitori ai zonei euro spune că este preocupat de posibilitatea de a-și permite alimentele pe care și le dorește. Economiștii explică faptul că prețurile la mâncare influențează puternic percepția asupra inflației, deoarece cumpărăturile alimentare sunt frecvente și ocupă o parte importantă din bugetul gospodăriilor.

Salariile au crescut pe întreg lanțul alimentar

După ce presiunile generate de energie și problemele logistice au început să se reducă, un alt factor a continuat să influențeze costurile: forța de muncă.

De la lucrătorii agricoli și angajații din fabricile alimentare până la șoferii de transport și personalul din magazine, salariile au crescut în aproape toate verigile lanțului alimentar. Aceste costuri suplimentare sunt reflectate, în cele din urmă, în prețul produselor de la raft.

Potrivit McKinsey, costurile cu forța de muncă în Europa au crescut în medie cu 5,1% în 2025, ritm care a depășit chiar și creșterea prețurilor alimentelor.

Materiile prime s-au scumpit din nou

În paralel, mai multe produse agricole au înregistrat noi creșteri de preț.

Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2025 arată că prețul laptelui a crescut cu 12,6%, cel al ouălor cu 10,7%, iar cerealele cu 9,6% față de anul precedent. Aceste majorări ajung cu întârziere în supermarketuri, ceea ce înseamnă că efectele lor continuă să se resimtă și după ce inflația generală începe să încetinească.

În 2025, dintre cele 64 de categorii alimentare monitorizate de Eurostat, doar opt nu au înregistrat creșteri de preț. Ciocolata s-a scumpit cu 17,8%, fructele congelate cu 13%, iar carnea de vită și vițel cu 10%.

De ce nu absorb supermarketurile costurile?

Analiza arată că marjele de profit din retailul alimentar european rămân relativ reduse.

Mai multe studii citate de Euronews sugerează că supermarketurile nu dispun de suficient spațiu pentru a absorbi integral creșterile de costuri generate de salarii, energie, ambalaje sau materii prime. În consecință, o parte importantă a acestor costuri este transferată către consumatorul final.

România, printre țările unde povara este cea mai mare

Diferențele dintre țările europene sunt considerabile.

„În 2025, rata anuală a inflației alimentare a fost de aproximativ 0,7% în Franța, comparativ cu 6,7% în România. Însă cea mai mare problemă este ponderea alimentelor în bugetul familiilor.

Potrivit datelor Eurostat, gospodăriile din România cheltuiesc aproximativ 25% din venituri pentru alimente și băuturi nealcoolice. În Bulgaria, procentul este de aproximativ 21%, iar în Letonia de 20%. Prin comparație, în Germania alimentele reprezintă circa 11,5% din bugetul gospodăriilor, iar în Luxemburg doar 9,3%.

Acesta este unul dintre motivele pentru care scumpirile alimentare sunt resimțite mai puternic în Europa de Est decât în multe state occidentale. Chiar dacă inflația este considerată „sub control”, prețurile din supermarket rămân cu mult peste nivelurile de dinainte de pandemie, iar pentru milioane de consumatori costul alimentelor continuă să fie una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului lunar.