Dispariția insectelor amenință securitatea alimentară globală: cercetătorii avertizează asupra riscului de deficit de vitamine și foamete

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Dispariția accelerată a insectelor începe să afecteze direct alimentația oamenilor și ar putea agrava malnutriția în unele dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii. Este concluzia unui studiu publicat în revista Nature, considerat primul care măsoară concret impactul declinului polenizatorilor asupra sănătății umane, citează Mediafax.

Fenomenul este cunoscut de mai mulți ani sub numele de „apocalipsa insectelor”. În ultimele trei decenii, populațiile de insecte au scăzut într-un ritm alarmant la nivel global, unele estimări indicând pierderi de aproximativ 1% pe an. Cercetătorii avertizează că efectele nu se limitează la biodiversitate sau ecosisteme, ci încep să influențeze inclusiv securitatea alimentară și aportul de nutrienți esențiali pentru oameni.

Potrivit studiului citat de Live Science, insectele polenizatoare sunt responsabile pentru aproximativ trei sferturi dintre culturile agricole globale. Unele produse depind aproape integral de acestea, inclusiv cafeaua, migdalele și cacao, materia primă pentru ciocolată. Până acum, oamenii de știință știau că dispariția insectelor reduce randamentele agricole, însă nu reușiseră să măsoare clar consecințele asupra sănătății umane. Noul studiu schimbă această perspectivă.

Analiză timp de un an

Cercetătorii au analizat timp de un an relația dintre insectele polenizatoare, producția agricolă și alimentația populației din zece sate din Nepal. Comunitățile au fost alese deoarece majoritatea alimentelor consumate sunt produse local, ceea ce permite observarea directă a impactului asupra dietei.

Echipa de cercetare a monitorizat populațiile de polenizatori la fiecare două săptămâni și a corelat datele cu producția agricolă și semnele de malnutriție din comunități. Rezultatele au fost considerate alarmante. Insectele polenizatoare erau responsabile pentru aproximativ 44% din producția agricolă a sătenilor și pentru peste 20% din aportul unor nutrienți esențiali, inclusiv vitamina A și vitamina E. Pe măsură ce numărul și diversitatea insectelor au scăzut, cercetătorii au observat reducerea producției agricole și deteriorarea calității alimentației oamenilor.

Studiul a inclus și simulări privind viitorul populațiilor de polenizatori. Dacă actualele practici agricole continuă și numărul insectelor continuă să scadă, cercetătorii estimează că aportul de vitamina A din aceste comunități ar putea scădea cu aproximativ 7% până în 2030.

Deficitul de vitamina A este asociat cu probleme grave de sănătate, inclusiv pierderea vederii, slăbirea sistemului imunitar și apariția unor malformații congenitale.

Problemă general valabilă

Cercetătorii spun că problema depășește cu mult granițele Nepalului. Aproximativ două miliarde de oameni depind în principal de agricultura de mici dimensiuni, similară celei analizate în studiu. În multe dintre aceste regiuni, populația consumă în mare parte alimente cultivate local și are acces limitat la suplimente sau importuri alimentare. Din acest motiv, scăderea polenizatorilor poate avea efecte directe asupra sănătății și supraviețuirii comunităților rurale.

În paralel, specialiștii avertizează că agricultura industrială modernă contribuie chiar la accelerarea problemei. Utilizarea intensivă a pesticidelor, monoculturile, distrugerea habitatelor naturale și schimbările climatice afectează populațiile de albine, fluturi și alte insecte polenizatoare.

Scade producția

În unele regiuni, fermierii au început deja să observe scăderi ale producției la culturile dependente de polenizare. Autorii studiului spun însă că există soluții relativ simple care pot încetini declinul insectelor și chiar îmbunătăți producția agricolă. Printre măsurile recomandate se numără plantarea florilor în apropierea terenurilor agricole, protejarea albinelor sălbatice și reducerea utilizării pesticidelor agresive.

Potrivit simulărilor realizate de cercetători, astfel de intervenții ar putea crește producțiile agricole cu până la 30% peste nivelurile actuale.

Concluzia studiului este una care îi îngrijorează tot mai mult pe oamenii de știință: dispariția insectelor nu mai este doar o problemă de biodiversitate sau de mediu. Ea începe să influențeze direct hrana oamenilor și capacitatea unor comunități întregi de a obține nutrienții necesari supraviețuirii. Iar într-o lume în care schimbările climatice și presiunile asupra agriculturii cresc simultan, polenizatorii devin tot mai mult o piesă esențială pentru securitatea alimentară globală.