De la fermele din Germania la propria plantație din România. Povestea unei afaceri cu sparanghel în Bucovina: „Am început cu patru rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate”

O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în ferme de sparanghel, a decis să înceapă propria cultură în Bucovina. După patru ani de muncă, plantația a ajuns la 3,5 hectare. Deocamdată investiția nu a fost recuperată, dar Ionuț Câmpanu și familia lui continuă munca. Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România.

Sparanghelul, „hrana regilor”, pe masa românilor la început de mai

Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, o reputație câștigată încă din perioada curților aristocratice europene, când era considerat un lux pe care doar curtea regală și-l permitea. Sparanghelul a devenit celebru mai ales în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea, care iubea atât de mult sparanghelul încât a cerut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare, iar de atunci sparanghelul a rămas asociat cu gastronomia rafinată și cu mesele regale.

Un alt lucru interesant despre sparanghel e că după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ doi – trei ani până la prima recoltă, perioadă în care planta trebuie îngrijită constant fără să aducă venituri. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează cel mai bine calitatea.

Citește și: FOTO-VIDEO | A lăsat corporația și s-a întors acasă, în Maramureș, unde a deschis o pensiune și un restaurant / Povestea lui Ionuț Șimon, care a schimbat laptopul pe pieptar și ședințele pe gustul copilăriei: „Părinții au vrut să mă facă domn. Am ajuns, dar am renunțat la tot, mi-am dat jos cămașa ca să-mi iau pieptarul”

Cultura de sparanghel din inima Bucovinei. Afacerea pusă pe picioare de o familie de români plecați la muncă în Germania

Deși este mult de muncă, o familie de români originară din zona Bucovinei încearcă să dezvolte una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului, o cultură considerată încă de nișă în România. Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a determinat să investească în propria plantație acasă, cu speranța că, în timp, afacerea le va permite să revină definitiv în țară.

”De patru ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghe. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, spune Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro.

Spre deosebire de alte culturi agricole, sparanghelul nu produce imediat. Planta trebuie lăsată să se dezvolte timp de aproximativ doi ani înainte de prima recoltare. Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu patru ani. Au plantat patru rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la 3,5 hectare.

”Am început cu patru rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltoam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe trei hectare jumătate”, spune proprietarul plantației.

Chiar și așa, investiția este una foarte costisitoare și deocamdată nu a fost recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro, la asta se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă.

”Cultura este foarte costistoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit.”, mai spune bucovineanul.

Citește și: FOTO | Primele căpșuni de Halmeu au ajuns pe tarabe / Frigul amenință recolta din câmp / Alex Fazekas: „Avem deja căpșuni căzuți din floare, bobul e format și în unele locuri sunt deja roz. Riscul este foarte mare acum”

Sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, iar dezvoltarea lăstarilor depinde mult de încălzirea solului. Cum anul acesta am avut parte de o primăvară rece, recolta a întârziat.

”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului.

De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru G4Food.ro.

De mare ajutor îi este tatăl lui care în perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat.

Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte bun, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept și este mai potrivit pentru comercializare.

Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul de sparanghel este încă destul de mic. Însă în ultimii ani interesul începe să crească.

Familia din Bucovina vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea i-a încurajat să continue extinderea culturii.

”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii.

Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20 lei legătura de 500 g.

De la fermele din Germania la propria plantație din România. Povestea unei afaceri cu sparanghel în Bucovina: Dacă totul funcționează cum vrem noi, nu știu, într-un an – doi vrem să ne întoarcem acasă

Pentru proprietari, plantația de sparanghel reprezintă mai mult decât o afacere agricolă. Este și un plan de întoarcere acasă, după ani petrecuți la muncă în străinătate. Dacă lucrurile vor merge conform planului, ei speră ca în următorii unu-doi ani să se întorcă în România și să se ocupe de afacerea cu sparanghel.

”Am început cu puțin, am avut cereri de ajuns. Acum vom vedea anul ăsta, de pe două hectare, ce se întâmplă. Dacă totul funcționează cum vrem noi, nu știu, într-un an – doi vrem să ne întoarcem acasă”, mai spune producătorul din Suceava.