Bielorusia forțează agricultura pe pământurile contaminate de la Cernobîl/ Specialiștii spun că e periculos

La patru decenii de la cea mai mare catastrofă nucleară din istorie, președintele bielorus Alexandr Lukașenko sfidează legile fizicii și avertismentele comunității științifice. Sub deviza „reînvierii cu orice preț”, liderul de la Minsk a ordonat reintegrarea terenurilor contaminate în circuitul agricol, ignorând faptul că anumite zone vor rămâne letale pentru mii de ani, transmite Mediafax.

O ambiție politică pe un sol contaminat

În timpul unei vizite recente la o fermă de stat din regiunea Gomel, zona cea mai grav afectată de norul radioactiv din 1986, Lukașenko a declarat că recuperarea pământurilor pierdute în era sovietică este o prioritate națională. „Trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost”, a afirmat acesta, susținând că scoaterea lor din uz a fost, la vremea respectivă, o decizie „politizată”.

Planul președintelui include construirea unor ferme de lactate în inima zonelor afectate, unde terenul ar urma să fie folosit pentru producția de furaje. Această viziune vine în contextul în care Bielorusia încearcă să își demonstreze reziliența economică, transformând recuperarea terenurilor într-un proiect de mândrie națională.

Statistici alarmante

Deși procesul de reintroducere a terenurilor a început timid în 1993, ritmul a devenit frenetic în ultimii doi ani:

• În 2025, aproximativ 875 de hectare din zona de excludere au fost redate agriculturii.

• În primele luni ale anului 2026, alte 1.319 hectare au fost deja „restaurate”.

• Suprafața totală vizată: Bielorusia a pierdut prin contaminare circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol (23% din teritoriul țării).

Știință vs. propaganda și riscul unei noi catastrofe

Dacă pentru autoritățile de la Minsk problema pare a fi una de birocrație și evaluare a parcelelor, pentru experții în radioprotecție situația este critică. Cercetătorii au avertizat asupra consecinșelor.

1. Contaminarea pe termen lung: Radunuclizii cheie au nevoie de secole pentru a se dezintegra, iar anumite zone nu vor fi sigure nici peste 10.000 de ani.

2. Redistribuirea radiațiilor: Lucrările agricole (arătura, transportul) pot ridica în aer particule radioactive, răspândind contaminarea către zone anterior „curate”.

3. Sănătatea publică: Introducerea furajelor crescute pe sol contaminat în lanțul alimentar (prin lapte și carne) prezintă riscuri majore de boli oncologice pentru populație.

În timp ce Lukașenko vede în sudul țării o viitoare barieră împotriva izolării economice, comunitatea internațională privește cu îngrijorare cum siguranța alimentară și sănătatea a milioane de oameni sunt puse în balanță cu un proiect politic cu mize incerte. La 40 de ani de la explozia reactorului nr. 4, „reînvierea” pământului ar putea însemna, de fapt, o redistribuire a otrăvii tăcute pe care Cernobîlul a lăsat-o moștenire.