De la alimentație simplă la epidemia de obezitate: cum a devenit mâncarea o problemă de sănătate publică / Dr. Marina Leontescu explică de ce creierul nostru caută “dopamina din mâncare”

În urmă cu aproximativ un secol, conceptul de „dietă” ca stil de viață era aproape inexistent. Alimentația era, în general, mai simplă, mai puțin procesată și bazată pe resurse locale. Nu exista obsesia caloriilor, iar mâncarea era privită în primul rând ca sursă de energie, nu ca problemă de gestionat. Dr. Marina Leontescu, medic specialist radioterapie, a explicat, pentru G4Food, cum s-a ajuns, de la alimentația simplă, la epidemia de obezitate.

După Al Doilea Război Mondial: explozia industriei alimentare

Transformarea majoră a început după Al Doilea Război Mondial. Industria alimentară s-a dezvoltat rapid, iar odată cu intrarea masivă a femeilor pe piața muncii, timpul dedicat gătitului a scăzut semnificativ.

Au apărut semipreparatele și alimentele procesate, promovate ca simbol al modernității, confortului și libertății. Mâncarea nu mai era doar preparată acasă, ci și cumpărată gata făcută, rapid și accesibil.

Anii ’70: zahărul ieftin și expansiunea alimentelor ultraprocesate

„În anii ’70, politicile agricole din Statele Unite au favorizat producția masivă de porumb, ceea ce a dus la apariția și răspândirea siropului de porumb bogat în fructoză.

Acest îndulcitor ieftin a început să fie folosit pe scară largă în industria alimentară, fiind adăugat în numeroase produse. Zahărul «ascuns» a devenit astfel omniprezent, influențând semnificativ comportamentul alimentar”, spune dr. Leontescu.

Acest tip de zahăr stimulează puternic creierul, nu oferă sațietate reală și poate încuraja consumul repetat.

Anii ’80: creșterea obezității și „capcana” produselor light

Începând cu anii ’80, ratele obezității au început să crească accelerat în țările occidentale. În același timp, industria a promovat intens produsele „low-fat” sau „light”.

“Problema a fost că, pentru a compensa lipsa grăsimilor, mulți producători au adăugat amidon și zahăr, ceea ce a menținut gustul, dar a crescut densitatea calorică și impactul metabolic al alimentelor”, afirmă medicul.

După 2000: schimbarea stilului de viață și accesul facil la mâncare

În România, fenomenul a devenit mai vizibil după anii 2000, pe fondul creșterii puterii de cumpărare și a accesului mai larg la produse alimentare variate, inclusiv procesate.

Alimentația a devenit mai accesibilă ca oricând, dar și mai bogată în calorii și mai săracă în nutrienți esențiali.

Era neurobiologiei alimentare: cum este „programat” creierul

„În prezent, problema alimentației depășește simpla alegere individuală. Vorbim tot mai des despre un mediu alimentar care influențează direct comportamentul creierului.

Companiile alimentare folosesc cercetări din neuroștiințe pentru a optimiza combinațiile de sare, zahăr și grăsimi, astfel încât produsele să fie cât mai greu de refuzat.

Aceste formule cresc dorința de consum repetat și activează sistemele de recompensă din creier”, spune dr. Marina Leontescu.

După 2010: livrarea rapidă și dispariția efortului

Odată cu apariția aplicațiilor de delivery, accesul la mâncare a devenit instantaneu. Efortul fizic și cognitiv pentru a obține alimente a scăzut aproape la zero: câteva clickuri sunt suficiente.

În același timp, densitatea calorică a alimentelor a continuat să crească, ceea ce a amplificat dezechilibrul dintre consum și necesar energetic.

De ce, în prezent, este tot mai greu să slăbești

“Dificultatea de a pierde în greutate nu mai poate fi explicată doar prin voință. Contextul actual include:

• un mediu alimentar hipercaloric și accesibil permanent
• marketing agresiv pentru produse „fit”, „bio” sau „light”
• oboseală și stres cronic
• mecanisme neurologice de recompensă activate de alimente ultraprocesate

În acest context, creierul caută constant recompense rapide, iar alimentele bogate în zahăr, grăsimi și sare devin cea mai ușoară sursă de dopamină.

De ce auzim des expresia „dopamină din mâncare”? Pentru că anumite alimente pot influența indirect sistemul dopaminergic. Mesele gustoase activează circuitele de recompense, iar zahărul și grăsimile pot stimula eliberarea de dopamine. Practic, totul a devenit o problemă de sistem, nu doar de alegeri personale

Evoluția ultimului secol arată o schimbare profundă: de la mâncare ca necesitate simplă, la un sistem alimentar complex, industrializat și optimizat pentru consum”, afirmă dr. Leontescu.

În prezent, alimentația nu mai este doar o chestiune de alegeri individuale, ci rezultatul unui mediu construit în jurul accesibilității, dependenței și profitului.