Simți teamă față de anumite alimente? Psihologul Bogdan Cotigă explică ce este fobia alimentară, de ce apare, cum se manifestă și ce poți face pentru a o depăși: „Intervenția psihologică joacă un rol esențial”

Fobia alimentară, cunoscută și sub denumirea de aversiune față de anumite alimente, este o problemă mai frecventă decât se crede și poate influența semnificativ calitatea vieții de zi cu zi.

Această tulburare se manifestă printr-o respingere intensă și persistentă a unor alimente specifice, declanșată de factori precum gustul, mirosul, textura sau aspectul acestora. În unele cazuri, simpla expunere la alimentul respectiv poate genera reacții de anxietate, greață sau disconfort accentuat.

Experiențele negative, din trecut, pot fi cauza

„În spatele fobiei alimentare se află, adesea, experiențe negative din trecut. Episoade precum înecarea, vărsăturile, sufocarea sau situațiile în care consumul unui aliment a fost impus în copilărie pot lăsa urme emoționale profunde. Acestea se pot transforma, în timp, în mecanisme de evitare automată.

De asemenea, sensibilitățile senzoriale crescute, întâlnite la unele persoane, sau existența unor tulburări de anxietate pot contribui la apariția și menținerea acestei probleme”, a explicat, pentru G4Food, psihologul clinician Bogdan Cotigă.

Carențele nutriționale și dificultățile sociale sunt favorizate

Pe măsură ce evitarea alimentelor devine tot mai frecventă, dieta persoanei poate deveni restrânsă și dezechilibrată. Acest lucru poate duce, în timp, la carențe nutriționale, dar și la dificultăți sociale.

Mesele în familie, ieșirile la restaurant sau evenimentele sociale pot deveni surse de stres și anxietate, afectând relațiile și starea generală de bine.

Intervenția psihologică, decisivă în fobia alimentară

„Intervenția psihologică joacă un rol esențial în gestionarea și tratarea fobiei alimentare. Prin metode precum terapia cognitiv-comportamentală, expunerea graduală la alimentele temute și identificarea factorilor emoționali declanșatori, persoane afectată poate fi ajutată să își reducă treptat anxietatea și să își reconstruiască relația cu alimentația.

Procesul terapeutic este unul personalizat, adaptat ritmului fiecărui pacient, cu obiectivul de a restabili confortul și flexibilitatea alimentară”, declară psihologul.

Fobia alimentară nu este un “moft”

În esență, fobia alimentară nu reprezintă o simplă preferință sau un „moft”, ci o dificultate reală, cu baze psihologice complexe.

Cu sprijin specializat și intervenție adecvată, majoritatea persoanelor pot depăși această teamă și pot reveni la o alimentație variată, echilibrată și lipsită de anxietate.

Alimente și contexte care pot declanșa fobia alimentară

Pentru persoanele care se confruntă cu fobia alimentară, anumite alimente sau situații aparent obișnuite pot genera reacții intense de respingere, anxietate sau chiar greață. Specialiștii atrag atenția că nu este vorba doar despre preferințe culinare, ci despre un răspuns profund, adesea legat de experiențe senzoriale sau emoționale.

„Printre factorii declanșatori frecvent întâlniți se numără texturile gelatinoase – precum jeleurile, aspicul, ouăle moi sau unele budinci – care pot provoca o senzație accentuată de disconfort sau dezgust. La fel, alimentele foarte moi ori „lipicioase”, cum sunt bananele supracoapte sau piureurile, pot fi percepute ca neplăcute, din punct de vedere senzorial.

Mirosurile puternice reprezintă un alt element declanșator important. Peștele, brânzeturile maturate sau anumite tipuri de carne pot genera reacții de respingere imediată, mergând până la anxietate sau greață. În mod similar, combinațiile de texturi – cum ar fi preparatele cu ingrediente foarte diferite sau mâncărurile „amestecate” – pot crea o senzație de pierdere a controlului asupra experienței alimentare.

Există și cazuri în care teama este asociată cu riscul perceput de îmbolnăvire. Alimentele crude, precum sushi sau ouăle nepreparate termic, pot declanșa anxietate legată de contaminare. De asemenea, experiențele negative anterioare joacă un rol esențial: dacă o persoană a avut un episod neplăcut după consumul unui aliment, este posibil să dezvolte, ulterior, o aversiune puternică față de acesta”, a mai spus psihologul Bogdan Cotigă.

Aspectul vizual al mâncării, un factor important

Nu în ultimul rând, aspectul vizual al mâncării contează semnificativ. Preparatele cu un aspect neobișnuit sau greu de identificat – cum ar fi organele sau felurile de mâncare cu prezentare neatractivă – pot accentua reacțiile de respingere.

În ansamblu, aceste exemple ilustrează cât de complexă poate fi relația dintre percepția senzorială și comportamentul alimentar în cazul fobiilor.