Mitul sănătății „de pe vremea bunicilor”: Mâncatul de slănină și consumul de alcool / Ce spune dr. Răzvan Vintilescu despre comparațiile dintre generații

Omul modern are tot mai des tendința de a-și compara stilul de viață și sănătatea cu cele ale bunicilor. Discursul este aproape identic de fiecare dată: „mâncau slănină, fumau mult și consumau alcool, dar trăiau până la vârste înaintate”. În realitate, această perspectivă este mai degrabă o formă de nostalgie, decât o analiză corectă, explică, pentru G4Food, dr. Răzvan Vintilescu, medic specialist medicină de familie.

Comparația dintre generații, scoasă din context

Deși ideea poate suna convingător, ea ignoră complet contextul biologic și social în care trăiau generațiile anterioare.

“Bunicii nu erau expuși poluării industriale moderne, însă aveau un stil de viață mult mai solicitant fizic. Activitățile zilnice implicau efort constant: mers pe jos pe distanțe lungi, tăiat lemne, muncă agricolă și transport manual al greutăților.

În acest context, alimentația avea un rol diferit. Carbohidrații erau folosiți ca sursă de energie pentru efort fizic intens, nu pentru un stil de viață sedentar, dominat de tehnologie. Dieta era mai simplă, cu mai puține produse ultraprocesate, iar zahărul rafinat era consumat rar, fiind considerat un lux. Mezelurile nu făceau parte din alimentația zilnică, ci erau rezervate ocaziilor speciale”explică medicul.

Ritmul natural al vieții și impactul metabolic

Un alt aspect esențial este respectarea ritmului circadian. Generațiile trecute își sincronizau programul cu lumina naturală, culcându-se devreme și trezindu-se odată cu răsăritul. Acest stil de viață influența pozitiv metabolismul.

“De asemenea, alimentația și nivelul de activitate variau sezonier. Iarna, aportul caloric creștea (inclusiv prin consumul de alimente mai grase, precum slănina), iar activitatea fizică scădea. Acest dezechilibru temporar putea duce la episoade de rezistență la insulină. Vara însă, munca fizică intensă și dieta mai ușoară restabileau echilibrul metabolic. Practic, organismul funcționa într-un ciclu natural de alternanță.

Prin contrast, în prezent, sedentarismul și alimentația dezechilibrată mențin această rezistență la insulină într-o stare constantă, fără perioade de compensare”, spune dr. Răzvan Vintilescu.

Adevărul ignorat: speranța de viață mai scăzută

Un detaliu esențial, adesea omis din aceste comparații, este speranța de viață. În trecut, aceasta era semnificativ mai mică. “Pe vremea bunicilor, mulți oameni nu ajungeau la vârsta de 70 de ani, iar cauzele de deces includeau frecvent infarctul, accidentul vascular cerebral, ciroza sau cancerul.

Diferența majoră este că, la acea vreme, nu existau metode moderne de diagnostic și nici statistici medicale detaliate. Astfel, percepția că „se trăia mai sănătos” este, în mare parte, o iluzie creată de lipsa datelor și de idealizarea trecutului”, afirmă dr. Vintilescu.

Nostalgia nu înlocuiește realitatea

Deși stilul de viață al bunicilor avea anumite avantaje – mai multă mișcare și o alimentație mai puțin procesată – acesta venea la pachet cu riscuri și limitări semnificative. În prezent, beneficiem de confort și progres medical, dar ne confruntăm cu lipsa activității fizice și excese alimentare.

“Concluzia este clară: organismul uman este adaptat pentru mișcare constantă și hrană simplă. Orice comparație între generații trebuie făcută ținând cont de context, altfel rămâne doar o formă de nostalgie fără fundament real”, afirmă dr. Răzvan Vintilescu.