Cătălin Mahu (Sursa foto: G4Food)
Zilele trecute, Ciorbe și Tradiții, un restaurant din Brașov a fost amendat de inspectorii Protecției Consumatorilor, printre altele pentru că nu a putut proba „prin studii efectuate în acest sens” că vinde „ciorbe ca la mama acasă”, conform unui răspuns oficial primit de la ANPC de G4Food.ro. Există însă un lanț de restaurante cu specific românesc care poate folosi această sintagmă pentru că a înregistrat marca sub diferite clase la OSIM. Este vorba de restaurantele La Mama din București.
„Legea care sancționează sintagma ‘Ciorbe ca la mama acasă’ este OG21/1992 republicată art. 24 conform căruia <<se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmațiilor și indicațiilor care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele și serviciile și care nu pot fi probate>>”, conform CJPC (Comisariatul județean pentru Protecția Consumatorilor Brașov). Tot din comunicarea oficială cităm: „Nu ANPC-ul trebuie să demonstreze sintagma afișată în astfel de locații, ci operatorul economic trebuie să facă dovada în acest sens.”
Csaba Onica, comisar-șef CRPC Brașov, citat de Kanal D, spune că, în această speță, comerciatul „ar trebui să aibă, de exemplu, un certificat de produs tradițional”. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este instituția care certifică produse sau activități în diferite categorii: produs tradițional, montan, rețetă consacrată etc. O simplă căutare după termenul „mama” în Catalogul Produselor și Activităților Certificate relevă faptul că până în prezent nici un producător nu a înscris un produs care să conțină în denumire acest termen. Pentru căutarea „acasă”, catalogul a relevat un singur produs: „Sărățele de acasă”, produs cu atestat tradițional înregistrat de o firmă din județul Iași.
Însă, căutarea după marcă înregistrată pe platforma inregistrare-marci.ro relevă faptul că marca „ca la mama acasă” și multe derivate ale ei au fost înregistrate în nume propriu și/sau al restaurantelor La mama de către Cătălin Mahu, deținătorul acestui brand. „Am înregistrat această marcă de foarte mulți ani pentru a proteja brandul restaurantelor La Mama. Colegii de la Brașov probabil că nu au știut nici de acest fapt și nici că nu aveau voie să folosească sintagma. Eu acum vorbesc în nume propriu, fără legătură cu amenzile date de ANPC”, ne-a declarat Mahu.
Clasa 43 a mărcilor înregistrate și protejate de lege se referă, printre altele, la „servicii de furnizare alimente și băuturi”. Conform ediției a XII-a, 2023, a clasificării NISA, clasa 43 include servicii de restaurant.
NISA este o clasificare internațională a produselor și serviciilor aplicate pentru înregistrarea mărcilor. Această clasificare a fost adoptată cu acord multilateral internațional și a intrat în vigoare în 1961, iar ulterior acordul a fost revizuit și modificat.
Totuși, ANPC nu a transmis că Ciorbe și Tradiții a încălcat legislația privind mărcile înregistrate, ci că nu a putut proba „prin studii efectuate în acest sens” că vinde „ciorbe ca la mama acasă”.
Deci de aia a închis Protecția Consumatorilor restaurantul brașovean, pentru că a deranjat concurența, adică un șmecher cu relații.
Brașoveanul nu și-a intitulat restaurantul La Mama, ci a spus că în crâșma lui se pot mânca ciorbe așa cum le gătea maică-sa. Presupun că șmecherul nu a pus monopol pe cuvântul “mamă” și, odată cu el, pe toate mamele din lume.
Fiecare femeie face ciorba altfel, deci ”mama” unuia nu face la fel ca ”mama” altuia. Mi se pare absurd să interzici folosirea expresiei ”ca la mama acasă”, din moment ce e ”mama mea” și nu ”mama ta”.
O interpretare abuziva a legii de catre funcționarul CRPC, inghitita pe nemestecate de CJPC. Sintagma “ca la mama acasa” nu poate fi marca inregistrata.