Dragoș Carp a renunțat la viața în București pentru a construi, în Dobrogea, un brand de miere cu rădăcini locale / A transformat pasiunea tatălui său într-un brand apreciat internațional: „Nu forțăm producția, nu folosim antibiotice și asigurăm distanțarea stupinelor de zonele intens cultivate tehnic”

Dobrogea și Delta Dunării oferă un peisaj aparte pentru apicultură. Câmpurile de rapiță, salcâmii, teii și flora spontană contribuie la diversitatea sortimentelor. Aici, primăvara nu începe doar cu înflorirea câmpurilor, ci și cu zumzetul stupilor. Pentru Dragoș Carp, sunetul albinelor a devenit, în ultimii ani, mai mult decât o amintire din copilărie. A devenit un nou început, deoarece după aproape 12 ani trăiți în București, unde și-a finalizat studiile și și-a construit cariera, a luat decizia de a reveni acasă. Și nu a fost una impulsivă. „Pe măsură ce am înaintat în vârstă, nevoia de echilibru și de apropiere față de natură a devenit tot mai clară”, spune el. Ritmul alert al capitalei a fost înlocuit cu un alt tip de responsabilitate: gestionarea unui brand local de miere, construit pe baza unei pasiuni de familie.

Tatăl său creștea albine din plăcere. Stupii existau deja, la fel și producția. Lipsea însă o direcție comercială coerentă. „Producția era mai mare decât capacitatea de valorificare”, își amintește Dragoș, care este managerul de vânzări al firmei. Astfel, împreună cu soția sa, care este administratorul firmei, a decis să transforme activitatea într-un proiect antreprenorial. „Am venit cu o viziune proaspătă și cu ceva experiență în zona de vânzări și dezvoltare de business. Am construit un brand, ne-am ocupat de poziționare, distribuție și relația cu partenerii comerciali, iar astfel a luat naștere Dobrodulce. A fost, într-un fel, o continuitate a pasiunii tatălui meu, dar transformată într-un proiect antreprenorial construit pe baze moderne”, spune el.

Sortimente diferite, cu specific aparte

În prezent, comercializează miere de rapiță, salcâm, tei, floarea-soarelui și polifloră. „Fiecare sortiment are propria personalitate, determinată de sursa florală și de specificul zonei”, explică managerul de vânzări.

Dar proiectele nu se opresc aici. „În ultimul an am lucrat intens la dezvoltarea unor produse noi, care credem că vor aduce un plus de inovație în categoria produselor apicole. Suntem în etapa finală de ajustare a detaliilor, iar înainte de lansare ne dorim să ne asigurăm că fiecare aspect reflectă standardele de calitate cu care ne-am obișnuit clienții. Sperăm ca aceste noutăți să îi surprindă plăcut și să confirme direcția în care dorim să dezvoltăm brandul în următorii ani.”

Proces complicat

În spatele unui borcan de miere, procesul este mai complex decât pare. Totul începe în stup, unde este depus nectarul adus de albine. Urmează maturarea naturală în faguri și extracția prin centrifugare. „Pentru noi este la fel de important ceea ce facem, cât și ceea ce alegem să nu facem”, mai spune el. „Evităm procesele care pot afecta calitatea mierii, precum ultrafiltrarea, încălzirea excesivă sau pasteurizarea. Mierea este un amestec complex de zaharuri naturale, enzime, minerale, aminoacizi, acizi organici, vitamine, polen etc. O filtrare agresivă poate elimina o parte dintre aceste componente valoroase, iar temperaturile ridicate pot afecta ireversibil enzimele naturale care contribuie la proprietățile sale benefice”, spune el.

În industria mare, astfel de procese sunt deseori folosite pentru a menține mierea lichidă mai mult timp la raft.

Este cunoscut faptul că mierea se cristalizează la temperaturi mai scăzute sau dup o periaodă mai lungă de timp. Însă mierea nu are termen de valabilitate, pentru că nu se strică, iar cristalizarea nu îi afectează calitatea. Totuși, este un proces perceput greșit, de multe ori, iar Dragoș îl explică de câte ori are ocazia.

„Este un proces natural și nu are legătură cu lipsa de calitate”, subliniază el. Temperatura și compoziția naturală a mierii influențează acest fenomen. La fel și mitul potrivit căruia mierea încălzită ar deveni toxică. „Nu este adevărat. Temperaturile ridicate pot afecta enzimele, dar nu transformă mierea într-un produs toxic.”

Cum alegi mierea cea mai bună

Apicultura, însă, nu înseamnă doar tradiție și gust. Înseamnă și vulnerabilitate. Schimbările climatice afectează înflorirea plantelor și secreția de nectar. „Primăverile imprevizibile și seceta reduc producțiile, chiar și atunci când înflorirea pare abundentă”, spune el. Adaptarea presupune mobilitate și monitorizare constantă.

Pe lângă presiunea climatică, producătorii locali resimt și concurența importurilor ieftine. Piața este dezechilibrată, iar diferența de preț influențează decizia consumatorilor. De altfel, el face câteva recomandări cumpărătorilor, atunci când aleg mierea. „În primul rând, le recomandăm să citească atent eticheta. Este important să știe de unde provine mierea, cine o procesează și în ce condiții este ambalată. Originea clar menționată și existența unei unități autorizate sunt indicatori esențiali de încredere”, spune el.

De asemenea, recomandă cumpărarea din unități autorizate sanitar-veterinar, care pot demonstra trasabilitatea produsului – adică posibilitatea de a urmări lotul de la producător până la raft, dar face referire și la preț.

„Prețul foarte mic ar trebui să ridice semne de întrebare. Mierea autentică presupune muncă, timp și condiții naturale favorabile, iar acest lucru se reflectă inevitabil în cost. Nu în ultimul rând, cristalizarea este un proces natural și nu un defect. O miere care cristalizează este, de cele mai multe ori, un indicator de calitate”, mai explică el.

Compania funcționează ca unitate autorizată de procesare, cu certificare ISO 22000 pentru siguranța alimentară. Fiecare lot este verificat organoleptic și analizat în laboratoare acreditate. Trasabilitatea este un element esențial, susține el, într-o piață în care transparența devine criteriu de încredere.

Interesul consumatorilor pentru proveniență crește

În ultimii ani, Dragoș Carp observă o schimbare în comportamentul consumatorilor. Interesul pentru proveniență și procesare este mai mare. Mierea de salcâm rămâne cea mai căutată, dar crește interesul pentru tei, polen și propolis, în contextul preocupării pentru imunitate.

Dobrodulce a reprezentat recent Dobrogea la o competiție internațională în Sicilia, unde produsele au fost apreciate pentru autenticitate și coerența poveștii de brand.

„Anul trecut, Dobrodulce a reprezentat Dobrogea la World Food Gift Challenge din Sicilia, o competiție internațională de prestigiu organizată de IGCAT (International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism), dedicată excelenței în daruri gastronomice din întreaga lume. Prezența Dobrodulce a fost remarcată pentru autenticitatea produselor, coerența poveștii de brand și angajamentul ferm față de valorile locale. Dobrodulce s-a numărat printre finaliști, iar calitatea mierii și abordarea noastră privind ambalajele sustenabile au fost apreciate în mod deosebit”, a mai menționat el.

În stupină, munca este constantă, iar albinele nu țin cont de planuri de marketing sau strategii de export. Ele urmează ciclurile naturii. Iar pentru Dragoș Carp, acesta este poate cel mai important lucru învățat după revenirea acasă: ritmul corect nu este cel impus de piață, ci cel dictat de natură. „Lucrăm doar cu apicultori care practică o apicultură responsabilă, fără tratamente agresive, respectând ciclurile naturale ale albinelor. Nu forțăm producția, nu folosim antibiotice și asigurăm distanțarea stupinelor de zonele intens cultivate tehnic.”

Într-o lume a produselor standardizate, povestea Dobrodulce este, înainte de toate, o poveste despre întoarcere. La familie, la albine.