Algele crescute pe ape uzate din industria lactatelor pot reduce cu 25% utilizarea îngrășămintelor minerale, spun cercetătorii

Cercetătorii europeni dezvoltă îngrășăminte bio care reduc poluarea, economisesc energie și ar putea diminua dependența Europei de importurile rusești. Una dintre cele mai promițătoare soluții: algele cultivate pe ape reziduale, notează Euronews.

O soluție neobișnuită testată în fermele din vestul Franței

În vestul Franței, fermierii experimentează un îngrășământ neconvențional: o pulbere obținută din alge crescute pe ape uzate provenite din industria alimentară. Rezultatele sunt încurajatoare. Atunci când este combinat cu îngrășăminte minerale, acest produs bio poate reduce utilizarea acestora cu până la 25%, fără a afecta producția agricolă.

„Am cultivat alge unicelulare pe efluenți proveniți din industria lactatelor”, explică Orhan Grignon, consilier în agricultură și mediu la Camera de Agricultură din Charente-Maritime. „Algele se hrănesc cu materia organică din apa reziduală, transformând-o în biomasă vegetală. Această biomasă este apoi deshidratată și împrăștiată pe câmpuri ca îngrășământ, deoarece este bogată în mod natural în azot.”

Testele pe culturile de grâu: ce arată datele

Experimentele au fost realizate pe parcele de grâu și au comparat pulberea de alge cu îngrășămintele minerale și alte produse organice.

Concluzia cercetătorilor:

• algele folosite singure nu ating nivelul de producție oferit de îngrășămintele minerale;

• combinate cu îngrășăminte minerale, ele oferă aceleași randamente, reducând în același timp necesarul de îngrășăminte chimice cu un sfert.

Provocări: aplicare mai lentă, dar cu beneficii clare

Spre deosebire de îngrășămintele minerale, care eliberează azot rapid și sunt ușor de dozat, pulberea de alge acționează mai lent. „Gestionarea ei necesită mai multă anticipare și experiență din partea fermierilor”, spune Grignon.

Totuși, avantajele sunt evidente. Fiind deshidratată, pulberea poate fi transportată pe distanțe mai mari și utilizată în zone unde aplicarea nămolurilor de epurare (un alt tip de îngrășământ organic) este restricționată.

Proiectul european WALNUT: a doua viață a apelor uzate

Testele fac parte din proiectul european WALNUT, care urmărește valorificarea apelor reziduale printr-o abordare circulară.

„Obiectivul nostru principal este tratarea diferitelor tipuri de ape uzate – industriale, urbane sau saramuri”, explică Francisco Corona Encinas, coordonatorul proiectului. „Reducem poluarea și, în același timp, valorificăm nutrienții conținuți în aceste ape, folosindu-i ca bio-îngrășăminte în agricultură.”

Exemplu de bună practică: Ourense, nordul Spaniei

Un alt exemplu promițător vine din Ourense, nordul Spaniei, unde se află una dintre cele mai avansate stații de epurare a apei din Europa.

„În această instalație de aproape 30.000 de metri pătrați ajung peste 600 de litri de ape uzate urbane în fiecare secundă”, explică Alicia González Míguez, manager de proiect la CETAQUA. „Apa provenită din gospodării este purificată înainte de a fi returnată râului, dar nu ne limităm la eliminarea substanțelor nocive – recuperăm și nutrienți valoroși, precum azotul și fosforul.”

Azotul recuperat: alternativă la procesele poluante clasice

În mod tradițional, îngrășămintele pe bază de azot sunt produse prin procese extrem de energofage și poluante. La Ourense, azotul este extras din fluxurile reziduale rămase după tratarea nămolului.

„Acest flux rezidual este foarte bogat în azot, un nutrient esențial pentru plante”, explică Cecilia Lores Fernández, cercetătoare la CETAQUA. „Recuperăm azotul cu ajutorul zeoliților, îl extragem cu hidroxid de sodiu și îl transformăm ulterior în sulfat de amoniu, utilizabil în agricultură.”

În contextul creșterii cererii globale de azot, această tehnologie poate deveni o alternativă reală la producția convențională.

De la deșeuri la hrană: viitorul agriculturii circulare

Prin recuperarea nutrienților și dezvoltarea îngrășămintelor bio, Europa poate:

• reduce dependența de importuri,

• diminua impactul asupra mediului,

• crește reziliența sistemelor alimentare.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru optimizarea acestor produse, rezultatele inițiale sunt promițătoare. Algele crescute pe ape industriale și azotul extras din apele urbane ar putea transforma deșeurile într-o resursă esențială pentru agricultură, închizând cercul dintre consum, deșeuri și hrană.