Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR (Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România), și una dintre vocile cu greutate din acest domeniu, a punctat, în exclusivitate pentru G4Food, care sunt principalele puncte pro și contra ale mult disputatului Acord Mercosur.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Vă prezentăm integral, analiza realizată de Alina Crețu, în exclusivitate pentru G4Food.
Europa unită – dar pentru cine?
”Ar trebui, poate, sa facem referire la unul dintre rapoartele care structureaza cel mai concret viziunea pentru o Europa a performantei – Raportul Letta, publicat la 10 aprilie 2024.
Acest raport a fost elaborat la cererea Consiliului European și prezentat în primăvara anului 2024 ca un document de analiză strategică despre consolidarea și modernizarea pieței interne a UE în fața provocărilor globale.
Raportul pornește de la o constatare corectă și larg împărtășită: statele membre ale Uniunii Europene, acționând individual, nu mai pot concura eficient cu marile puteri economice globale. Doar o Uniune Europeană coerentă, integrată economic și capabilă de decizie rapidă poate rămâne relevantă într-o lume multipolară. Consolidarea Pieței Unice, investițiile comune în energie, tehnologie și industrie strategică, precum și dezvoltarea autonomiei strategice sunt prezentate ca direcții esențiale pentru viitorul Europei.
Problema apare însă atunci când această viziune a „Europei unite” este pusă în practică fără a ține cont de diferențele structurale dintre economiile statelor membre și, mai ales, de sectoarele vulnerabile.
Acordul comercial UE–MERCOSUR, susținut recent inclusiv prin votul României, ridică exact această dilemă: poate Europa să fie puternică la nivel global sacrificând competitivitatea și viabilitatea unor sectoare-cheie interne, precum agricultura?
Acordul UE–MERCOSUR și contradicția cu spiritul Raportului Letta
Raportul din 2024 subliniază explicit că fragmentarea deciziilor slăbește capacitatea UE de a răspunde crizelor globale și că o piață unică a capitalului și a investițiilor trebuie să susțină marile proiecte europene. Totodată, se insistă asupra ideii că Europa unită trebuie să stabilească standarde globale, nu să accepte concurență bazată pe standarde mai joase. În acest context, acordul UE–MERCOSUR, în forma sa actuală, intră într-o tensiune evidentă exact cu aceste principii. Importurile de produse agricole – cereale, carne de vită, carne de pasăre, zahăr sau soia – provenite din statele MERCOSUR sunt realizate în condiții de cost mult mai reduse, generate de:
- standarde de mediu mai permisive;
- utilizarea unor substanțe fitosanitare interzise în UE;
- costuri mai mici ale forței de muncă;
- cerințe mai slabe privind bunăstarea animalelor.
Această asimetrie creează o concurență neloială pentru fermierii europeni și, în mod particular, pentru cei din România, unde marjele de profit sunt deja reduse, iar accesul la capital este limitat.
Impactul asupra agriculturii românești: cereale și carne de vită
Producția de cereale – România este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol strategic în securitatea alimentară regională. Importurile masive din statele MERCOSUR pot conduce la:
- presiune descendentă asupra prețurilor interne;
- volatilitate accentuată a pieței;
- reducerea veniturilor fermierilor;
- descurajarea investițiilor în tehnologizare și sustenabilitate.
Într-un sector deja afectat de costuri crescute la inputuri (energie, îngrășăminte, combustibili) și de efectele schimbărilor climatice, această presiune suplimentară poate face diferența dintre supraviețuire și faliment pentru multe exploatații agricole românești.
Sectorul creșterii bovinelor din România este unul fragil, cu o structură preponderent bazată pe ferme mici și medii. Importurile de carne de vită din statele MERCOSUR, realizate la prețuri semnificativ mai mici, riscă să:
- elimine producătorii locali de pe piață;
- reducă efectivele de animale;
- accentueze dependența UE de importuri;
- afecteze lanțurile locale de valoare și economia rurală.
Această evoluție contravine obiectivului declarat al UE de a-și consolida autonomia strategică și securitatea alimentară. Poziția Forumului APPR, exprimată inclusiv prin participarea la protestele de la Bruxelles, scoate în evidență o problemă fundamentală de guvernanță europeană și națională: lipsa consultării reale a fermierilor. Deciziile care vizează agricultura europeană sunt percepute ca fiind impuse de sus în jos, fără o înțelegere autentică a realităților din teren.
Ce solicită fermierii români:
- condiții de concurență echitabile;
- menținerea unor standarde unitare de producție și siguranță alimentară;
- o Politică Agricolă Comună care să ofere stabilitate, predictibilitate și competitivitate.
Faptul că organizațiile reprezentative, precum Forumul APPR, nu au fost consultate înainte ca România să își exprime susținerea pentru acordul UE–MERCOSUR subminează încrederea în procesul decizional și legitimitatea poziției asumate la nivel european.
Cererile României sunt necesare, dar tardive! Declarațiile ministrului Florin Barbu privind susținerea amendamentelor care permit suspendarea acordului în cazul depășirii volumelor de import sau al afectării prețurilor cu peste 5% față de media ultimilor trei ani reprezintă un pas în direcția corectă. Introducerea posibilității ca statele membre să licențieze operatorii economici din import-export, de asemenea, da, poate fi un instrument util.
Unitatea europeană trebuie realizată cu fermierii, nu împotriva lor
Totuși, aceste cereri vin prea târziu. Ele încearcă să corecteze ex-post efectele unui acord deja acceptat, în loc să fi fundamentat o poziție fermă și un vot negativ înainte de adoptare, bazata pe date concrete furnizate de statul roman. În logica Raportului Letta, o Europă puternică nu înseamnă acceptarea oricărui compromis, ci capacitatea de a spune „nu” atunci când interesele strategice interne sunt afectate. Unitatea europeană trebuie realizata cu fermierii, nu împotriva lor!
Raportul Letta oferă o viziune ambițioasă și necesară pentru viitorul Uniunii Europene. Însă această viziune riscă să devină incoerentă dacă nu este dublată de politici care protejează sectoarele strategice interne. Agricultura nu este doar un sector economic, ci un pilon al securității alimentare, al coeziunii sociale și al stabilității teritoriale.
Pentru România, susținerea acordului UE–MERCOSUR fără o poziție fermă și fără consultarea reală a fermierilor reprezintă o eroare strategică. O Europă unită și puternică trebuie construită împreună cu fermierii săi, nu pe seama lor”, spune directorul executiv al Forumului APPR, Alina Crețu.

Sursa foto: arhiva Alina Crețu





