România cere la AgriFish activarea rezervei de criză a UE pentru îngrășăminte și salvarea sectorului laptelui

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În cadrul reuniunii Consiliului AgriFish, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a avertizat că bugetele naționale nu mai pot suporta singure costurile crizei (energie, fertilizanți, secetă) și a solicitat măsuri de protecție clare în fața importurilor din America de Sud, anunță Agerpres.

Agricultura românească și cea europeană traversează un moment de vulnerabilitate extremă, asaltate de scumpiri în lanț și fenomene meteo severe. Prezent la Bruxelles la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a cerut ferm Comisiei Europene să treacă de la strategii pe hârtie la fapte, prin alocarea de fonduri europene masive și imediate.

Plan pentru fertilizanți: „Banii naționali nu sunt suficienți”

Deși România salută Planul de acțiune pentru fertilizanți propus de Comisia Europeană, oficialul român a subliniat că acesta va rămâne ineficient fără o finanțare comunitară adecvată.

Principalele solicitări ale României pe acest segment vizează:

• Activarea rezervei de criză a UE: Direcționarea unor sume substanțiale din acest fond pentru a atenua prețurile record la îngrășăminte, combustibil și energie.

• Protejarea producției autohtone: România face deja eforturi majore pentru a menține în funcțiune fabricile locale de fertilizanți, însă este nevoie de sprijin de la Bruxelles pentru a preveni abandonarea culturilor de către fermierii sufocați de costuri.

Criza laptelui și pericolul acordului Mercosur

Pe lângă problema îngrășămintelor, delegația României a pus pe masa Consiliului AgriFish două vulnerabilități majore care riscă să pună la pământ zootehnia autohtonă:

1. Prăbușirea pieței laptelui: Alături de alte state membre, România a cerut mobilizarea de urgență a rezervei agricole europene pentru a-i salva pe crescătorii de vaci de lapte, afectați grav de blocajele de pe piața UE.

2. Amenințarea Mercosur: Tanczos Barna a tras un semnal de alarmă privind implementarea Acordului comercial UE – Mercosur (cu țările din America de Sud). El a avertizat că importurile masive de carne și produse agroalimentare pot lovi disproporționat statele mai vulnerabile, inclusiv sectoarele suin și ovin din România.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie făcută la nivelul fiecărei piețe naționale. Uniunea Europeană nu trebuie să lase niciun stat membru să suporte singur aceste efecte negative. Avem nevoie de clauze de salvgardare rapide, care să ne protejeze interesele”, a punctat ministrul român.

Cormoranii, etichetarea și regula N+2, de asemenea pe agendă

România și-a menținut poziția fermă și în privința altor dosare fierbinți din sector. Astfel, delegația română a susținut, alături de alte țări, eliminarea cormoranului de pe lista speciilor protejate, din cauza exploziei populației acestei păsări care devastează bazinele piscicole și provoacă pierderi uriașe fermelor de acvacultură.

De asemenea, pe agenda discuțiilor de la Bruxelles s-au aflat flexibilizarea regulilor de dezangajare a fondurilor (regula N+2) în cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, introducerea unor norme mai stricte privind etichetarea țării de origine pentru produsele alimentare și strategiile de gestionare durabilă a pădurilor.