Foto: Dreamstime/ Nipa74
Pentru mulți oameni, varza de Bruxelles este sinonimă cu mesele forțate din copilărie și cu un gust amar greu de uitat. Ani la rând, această legumă a avut o reputație proastă, fiind considerată greu de mâncat și responsabilă de neplăceri digestive. Totuși, realitatea de astăzi este diferită: varza de Bruxelles nu mai este aceeași legumă amară de acum câteva decenii.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Datorită cercetării științifice și programelor de ameliorare, această legumă modestă a trecut printr-o adevărată transformare. Iar dacă ai evitat-o până acum, este posibil să o judeci după standardele trecutului, notează BBC.
De ce am detestat varza de Bruxelles?
Capacitatea noastră de a detecta gustul amar are o explicație biologică clară: este un mecanism de supraviețuire. De-a lungul evoluției, oamenii au învățat să asocieze amăreala cu plantele toxice. Varza de Bruxelles, fiind bogată în compuși amari, a fost privită mult timp cu suspiciune.
În plus, percepția gustului diferă de la o persoană la alta. Unii oameni au două copii ale genei TAS2R38, responsabilă pentru detectarea gustului amar, ceea ce îi face să perceapă varza de Bruxelles ca fiind mult mai amară decât alții.
S-a schimbat gustul verzei de Bruxelles?
Răspunsul pe scurt este: da.
Deși reputația ei a rămas mult timp neschimbată, gustul verzei de Bruxelles s-a îmbunătățit considerabil.
În Regatul Unit, aproximativ un sfert din vânzările anuale de varză de Bruxelles au loc în cele două săptămâni dinaintea Crăciunului, ceea ce o transformă într-o legumă emblematică pentru sezonul festiv. În ciuda trecutului ei controversat, vânzările au crescut în ultimii ani, iar aproape două treimi dintre consumatori declară că le place, potrivit sondajelor.
Varza de Bruxelles și factorul copilărie
Mulți adulți care refuză această legumă astăzi sunt influențați de experiențele din copilărie. Gustată o singură dată, adesea fiartă excesiv, varza de Bruxelles a fost rapid catalogată drept neplăcută și apoi evitată complet.
Între timp, leguma a evoluat. Soiurile actuale sunt mai dulci, mai delicate și mai echilibrate, iar metodele moderne de gătire scot în evidență aromele naturale, nu amăreala.
Cum au reușit fermierii să elimine gustul amar
Alan Steven, fermier din Scoția, lucrează cu varză de Bruxelles de peste 25 de ani. El cultivă mai multe soiuri, fiecare cu perioade diferite de recoltare și note aromatice distincte.
Un aspect esențial, spune el, este expunerea la îngheț. Temperaturile scăzute determină plantele să producă substanțe care acționează ca un „antigel” natural, reducând punctul de îngheț al lichidelor din celule. Acest proces face ca legumele să capete un gust mai dulce.
„Legumele nu au cel mai bun gust până nu trec printr-un îngheț”, afirmă fermierul.
Rolul științei: ameliorarea genetică
Odată cu noile reglementări din Anglia, editarea genetică deschide noi posibilități pentru dezvoltarea culturilor. Această tehnologie permite modificarea precisă a genelor deja existente în plantă, fără introducerea de material genetic străin.
Deși accentul principal este pus pe productivitate și adaptarea la schimbările climatice, gustul rămâne un criteriu important. Agricultura a selectat dintotdeauna plantele nu doar pentru rezistență, ci și pentru plăcerea consumului – dovadă fiind cele peste 2.000 de soiuri de mere existente astăzi.
Mai este varza de Bruxelles amară?
În multe cazuri, nu.
Diferența este dată de soiul cultivat, momentul recoltării și metoda de gătire. „O mare parte din gustul amar ține de felul în care oamenii o gătesc”, spune Alan Steven. „Mulți o încearcă în copilărie, nu le place și nu îi mai dau nicio șansă.”
Varza de Bruxelles a evoluat, dar percepția noastră despre ea a rămas, în multe cazuri, blocată în trecut. Soiurile moderne sunt mai dulci, mai echilibrate și mult mai ușor de integrat în preparate gustoase. Poate că a venit momentul să îi mai dai o șansă – de data aceasta, gătită corect și fără prejudecăți.
