VIDEO De ce produsele devin tot mai slabe calitativ / Dana Pop: „În perioadele de criză, alimentele devin mai ieftine, cu mai multă apă și mai mult aer”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Perioadele de criză economică nu se văd doar în prețurile de la raft, ci și în compoziția produselor alimentare, spune Dana Pop, doctor inginer în biotehnologii alimentare. În noul episod al podcastului „DISPUTANDUM”, realizat de Cosmin Dragomir pentru G4Food, specialistul explică modul în care industria alimentară modifică rețetele pentru a reduce costurile și pentru a răspunde presiunii venite din partea marilor lanțuri comerciale.

Dana Pop explică mecanismele prin care producătorii încearcă să păstreze prețurile cât mai mici, chiar dacă acest lucru înseamnă modificarea rețetelor, înlocuirea ingredientelor tradiționale și folosirea unor tehnologii capabile să rețină mai multă apă și aer în alimente

„Cutting costs”, așa se numește în engleză. În general, în perioade de criză — și spun asta și pentru că am vândut ingrediente pentru industria alimentară și am trecut prin criza din 2008, când lucram la o firmă din domeniu — pe buzele tuturor producătorilor exista aceeași solicitare venită din partea supermarketurilor: să facă produse cât mai ieftine, cât mai ieftine.

Ori, dacă tu faci un produs dintr-o materie primă precum laptele, care are un anumit cost de producție și pe care nu poți să-l cumperi cu zero lei, nu poți să scazi sub anumite costuri atunci când vrei să faci brânză sau alte produse lactate.

În schimb, există adjuvanții tehnologici, E-urile și toată știința din spatele producției de alimente, bazată pe ingrediente foarte sofisticate, care îți permit să reții foarte multă apă și foarte mult aer în alimente, astfel încât să pară că mănânci ceva. Dar calitatea nutrițională ajunge să fie mai scăzută, fie prin înlocuirea unor grăsimi de origine animală cu grăsimi vegetale mai ieftine, fie prin înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale.

Untul este înlocuit cu margarina, proteinele din zer sau lapte sunt înlocuite cu proteine din mazăre și exemplele pot continua. Adică, în perioada de criză, se vând E-uri foarte scumpe, care au capabilități foarte puternice”, explică Dana Pop.

Mitul „vinului din pastile”

Discuția ajunge și la unul dintre cele mai cunoscute mituri din industria alimentară: „vinul făcut din pastile”.

„Nu există vin din pastile. În primul rând, să faci astfel de pastile costă foarte mult. Aditivii de tabletare sunt foarte scumpi. Transformarea unor produse care, în mod normal, sunt lichide — cum ar fi acizii — sau a unor ingrediente precum zahărul cristalizat în pastile presupune utilizarea unor aditivi alimentari costisitori. Și transformarea lichidelor în praf este, la rândul ei, o industrie foarte costisitoare.

Așa că nu există vin făcut din pastile, dar poate să existe vin făcut cu tot felul de adaosuri”, explică specialistul.

Cu toate acestea, Dana Pop admite că există situații în care se folosesc diferite adaosuri și adjuvanți tehnologici pentru ajustarea produsului final.

„Poate să existe vin făcut cu tot felul de adaosuri. Nu iese fum fără foc. Nu este deloc îmbucurător. De obicei se fac tot felul de adaosuri: ori ca să maschezi ceva greșit, ori ca să «lungești» niște vin. Lucru care nu este cea mai bună soluție, mai ales acum, când producția de vin este destul de mare și, totuși, tendința de consum scade. Eu m-aș aștepta să cumpărăm doar vin adevărat”, spune aceasta.

Vinurile foarte stabile sunt obținute și cu ajutorul tehnologiei

Specialistul explică faptul că industria vinului modern utilizează numeroși adjuvanți și drojdii selecționate pentru a obține produse stabile și predictibile.

„Iar folosirea adjuvanților tehnologici în vinificație — așa cum a început și România să facă după o anumită perioadă — pentru a obține vinuri stabile și vinuri bune este o sabie cu două tăișuri.

Acum se reușește și în România să se obțină vinuri foarte stabile, foarte catifelate. Dar dacă tu, din punct de vedere tehnologic, ai reușit să obții asta fără adaos de adjuvanți tehnologici, atunci vorbim despre vinuri cu adevărat autentice. Până acolo însă mai avem”, spune Dana Pop.

„Noi încă folosim drojdii selecționate obținute din Italia, Franța și alte țări. Deși există și în România bănci de drojdii selecționate, nu le avem cultivate și înmulțite suficient ca să le folosim pe cele indigene. Iar cei care fac vin din drojdii sălbatice sunt adevărați pionieri și îi felicit pentru asta.”

Criza schimbă gustul consumatorului

Podcastul realizat de Cosmin Dragomir atinge și tema schimbării obiceiurilor de consum în perioade dificile din punct de vedere economic, când prețul devine mai important decât calitatea ingredientelor.

Dana Pop spune că acest fenomen influențează nu doar industria alimentară, ci și gustul consumatorilor, care ajung să se obișnuiască treptat cu produse mai ieftine, mai procesate și cu valoare nutrițională mai scăzut