Foto: G4Food
Cred că cele mai multe rețete sunt, în fiecare bucătărie europeană, cu cartofi. Oamenii iubesc cartofii și îi combină în fel și chip și e aproape imposibil ca un preparat să nu se regăseasca – având variațiunile de rigoare – în mai toate bucătăriile. De pildă acest hachis parmentier franțuzesc seamănă izbitor cu musacaua pe care o iubim în estul Europei, în Balcani și în Orientul Apropiat. Chiar dacă le separă mii de km și multă istorie, iar aromelele și condimentele se schimbă, când le vezi te gândești că sigur, undeva cândva, au fost împrumutate sau influențate unele de la altele.
Istoria hachis parmentier
Antoine Parmentier îi datorăm invenția preparatului hachis (carne tocată) care îi poartă numele. Agronom și nutriționist, a trăit în secolul al XVIII-lea și a fost cel care a lăudat în fața Regelui Ludovic al XVI-lea meritele cartofului, care tocmai fusese importat din America de Sud.
El a propus la acea vreme generalizarea culturii cartofului pentru a combate foametea. Deși deja consumați în Spania și Germania, în Franța cartofii erau încă rezervați pentru hrana animalelor și erau acuzați că favorizează anumite boli.
Pentru a-l convinge pe rege și pe cei de la curte, Antoine-Augustin Parmentier le-a oferit o masă care conținea doar preparate pe bază de cartofi. Astfel, cartoful a devenit leguma preferată a francezilor. Parmentier a inventat mai multe rețete, printre care și cea a preparatului hachis, care i-a purtat apoi numele.
În versiunea sa tradițională, cartofii, fierți și transformați în piure cu apa de la fierbere, sunt sărați și piperați. Restul de carne rămasă de la pot-au-feu (tocană) sau orice altă bucată de carne sau pește gătit este tocată, amestecată cu ceapă, pătrunjel și un ou, apoi gătită la cuptor.
Adesea inclus în meniul multor braserii și restaurante franceze, adorat atât de copii, cât și de adulți, preparatul este o încântare pentru suflet și stomac.
Rețeta de hachis parmentier
Extrem de ușor de gătit, acest preparat necesită câteva ingrediente, o tavă și un cuptor.
Ingrediente
Pentru piure
1,5-2 kg de cartofi
50-100 de g de unt
100 de ml de lapte (sau până se face cremos piureul să poată fi întins)
Sare, piper, nucșoară măcinată (opțional).
Pentru carne
1 kg de carne tocată
1-2 cepe
3-4 căței de usturoi
2 morcovi
Opțional și alte legume (eu am pus 1 dovlecel, 1 ardei mic verde, 1 tijă de apio)
Sare, piper, condimente după gust (ierburi provensale, dacă vă plac, de pildă)
Câteva linguri de ulei de măsline extravirgin
100 de g de bulion de roșii (opțional)
Pentru crustă
Câteva linguri de pesmet
30 de g de unt.
Preparare
Se spală și se pun cartofii la fiert. Eu i-am pus întregi, dar ca să fie mai ușor de pisat se pot crăța, tăia cuburi și fierbe așa (cu o linguriță de sare).
Între timp se curăță, toacă sau blenduiesc legumele, se călesc în ulei și se pune apoi carnea deasupra. Se mai călește câteva minute, se adaugă roșiile, sare, piper, condimente și le lasă să fiarbă mai mult sau mai puțin în funcție de tipul de carne (vita jumătate de ora, puiul la fel, porcul vreo 45 de min). Eu am pus și un pahar de vin pentru aromă. Să fie scăzută, fără multă zeamă.
Se pisează cartofii (fără coajă evident), se adaugă unt, lapte, sare și piper, eventual nucșoară măcinată. Eu am pus smântână vegetală pentru că aveam la masă pe cineva cu interdicție la lactate. Peste cartofi se presară pesmet și din loc în loc se asează cuburi de unt. Eu n-am pus unt din motiv de restricție de lactate, dar a ieșit bine și așa.
Se unge o tavă potrivită pentru cuptor cu unt sau ulei. Se pune carnea într-un strat uniform. Iar deasupra așezăm piureul cu lingura sau cu un poș de asemenea într-un strat uniform. Eu m-am cam zgârcit la cartofi și e cam subțire stratul. Deci faceți piure la greu.
Se introduce tava în cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și se lasă cam o oră, să fie rumenit deasupra. Se lasă la răcit până la temperatura de consum și se taie.
Poftă bună!
