Foto: Via Profi
E greu să rezişti ospitalităţii şi felului deschis de a fi al maramureşenilor. Oriunde am mers, am întâlnit oameni cu care am vorbit de parcă ne ştiam de când lumea. Iar dacă ne-au pus la masă şi ne-au cinstit cu o pălincă, au făcut-o într-un fel atât de natural, de parcă nu am fi fost nişte străini, ci nişte rude taman picate de la drum.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Aşa a fost şi în comuna Giuleşti, acasă la familia Berinde, unde Vasile şi Lucia, împreună cu fiul lor, Cristian, ne-au primit nu doar cu bunătăţile din domeniul mezelăriei şi al brânzeturilor pe care le produc, dar şi cu bucurie de oaspeţi şi drag de a ne povesti.
Vasile Berinde a pus pe picioare afacerea cu preparate din carne condimentate natural şi fără conservanţi, acum douăzeci de ani, după ce muncise în Italia. Nu a lucrat de la început în domeniu, dar la un moment dat, soarta l-a dus în preajma unei ferme unde se creşteau porci şi a unei afaceri cu mezeluri. A început să îi ajute pe italienii care le deţineau, furând meseria de la ei.
„Produsele pe care le avem aici, modul de preparare, tot ce ține de aparatură, tehnologie am adus din Italia. Rețetele sunt personalizate pe specificul zonei noastre. Le-am adaptat pe toate: brânzeturi, carne, produse de vânat. Produsele nu au conservanți absolut deloc, doar sare și condimente naturale. Carnea e din zona Maramureșului. Încercăm ca materia primă să nu vină de mai departe de 100 de kilometri.”
Deocamdată, Vasile Berinde colaborează cu crescători de animale din zonă, dar pe viitor îşi doreşte să aibă şi propria fermă. Ne spune însă cât de greu îi este, în general, cu aprobările şi actele de care au nevoie micii producători locali ca să funcţioneze.
„A fost foarte greu. În primul rând cu autorizațiile. Părerea mea este că ar trebui un pic separate lucrurile. Una e să faci producție industrială, alta e să ai o mică afacere. În România, autorizațiile sunt numai pe procesare industrială. Nu există un sistem simplificat pentru micii producători. De exemplu, noi procesăm 100 de kiograme maximum pe săptămână. Asta înseamnă un porc pe săptămână. Nu e nevoie pentru asta de așa o legislație stufoasdă, pentru că noi nu suntem o industrie. Asta nu înseamnă că nu rebuie respectate regulile de igienă.”
Familia Berinde îşi vinde şi ea, produsele, pe facebook şi la Târgul „Roade de Oraş” de la Baia Mare, la fel ca şi ceilalţi producători pe care i-am vizitat în Maramureş. Dar ar mai fi nevoie şi de magazine unde să îşi poată desface marfa care, neconţinând conservanţi, trebuie păstrată şi expusă în condiţii speciale.
„Produsele noastre necesită foarte mare atenție, Nu se pot arunca grămadă în supermarket. Trebuie ținute agățate, pentru că aerul trebuie să circule în jurul lor. Trebuie păstrate şi o distanță şi o anumită umiditate şi ventilație. Termenul lor de valabilitate este de 30 de zile.”
Îi întrebăm dacă nu s-au gândit să se asocieze mai mulţi producători, pentru a pune presiune pe autorităţi să simplifice legislaţia. Dar Vasile Berinde este sceptic.
„Nu avem nicio șansă să punem presiune pe autorități. Suntem prea mici, nu ne bagă nimeni în seamă. Noi suntem asociați într-un fel, cam 25-30 care ne adunăm la Roade de Oraș, dar nu putem face mare lucru.”
Fluxul mai mare de vânzări e în perioada mai rece, când lumea mănâncă mai multă carne de porc. Dar neavând logistică, mezelurile sunt comercializate doar online sau în zonă.
„Ca să vindem mai departe am avea nevoie de mijloace de transport cu distribuție frigorifică. Am încercat să accesăm Start Up Nation (program de încurajare și de stimulare a înființării întreprinderilor mici și mijlocii n.r.),, dar chiar atunci s-a schimbat legislația și se cereau minimum 4 angajați. De 20 de ani tot investim în afacerea asta. Am început cu 50.000 de euro şi am ajuns la aproximativ 120.000.”
Deşi sunt naturale şi produse cu mare grijă, mezelurile familiei Berinde nu sunt atestate pentru că există multe piedici.
„Un exemplu: am încercat să atestăm un produs montan. Și una dintre condiții era justificarea hranei animalului. Maramureșul nu e o zonă agricolă. Nu avem porumb şi trebuie adus din altă parte. Dar nu poți certifica un produs dacă nu îi poți urmări traseul. Sunt tot felul de chichițe care te împiedică și ajungi la un punct în care renunți.”
Chiar şi cu dificultăţi,Vasile şi Lucia nu concep să nu continue ce au început, iar Cristian, fiul lor, încă adolescent, ne spune hotărât că vrea să ducă mai departe afacerea părinţilor. Ce îi încurajează?
„Faptul că oamenii se bucură de produsele noastre și sunt foarte mulțumiți. Am lipsit cam doua luni de zile, că am avut evenimente, și o doamnă ne-a spus. Ce bine că ați revenit! Una e să consumi produse proaspete făcute în decurs de dou-trei săptămâni și alta să consumi altele făcute poate și de un an. Cu cât reușim să adunăm mi multă lume în jurul farfuriei, cu atât mai bine.”
Promovarea producătorilor locali, a valorilor culinare și a tradițiilor românești
„ViaProfi este un instrument de explorare culinară care te însoțește prin țară și te ajută să descoperi oameni pasionați și dedicați ce îți oferă ocazia să le treci pragul și să le guști bunătățile! Călătorind local, mâncând sănătos, trăind și spunând povestea acestor experiențe mai departe, contribuim cu toții în a duce mai departe tradițiile într-un mod sustenabil și cu grijă față de noi toți și față de natură.”
