foto: Dreamstime
Eticheta ar putea include acele alimente care, fiind atât de transformate, ar fi chiar mai dăunătoare decât ultraprocesatele convenționale, notează La Vanguardia. Un grup de cercetători de la Universitatea Tufts, din Massachusetts, tocmai a propus o nouă categorie alimentară care ar putea marca un „înainte și după” în modul în care înțelegem ce mâncăm: super ultraprocesatele. Această etichetă cuprinde unele alimente atât de profund transformate încât ar putea fi și mai dăunătoare pentru sănătate decât ultraprocesatele convenționale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Până acum, cea mai utilizată clasificare a fost sistemul NOVA, creat în 2009 de epidemiologul brazilian Carlos Monteiro, de la Universitatea din São Paulo. Acest sistem împarte alimentele în funcție de gradul lor de procesare, organizându-le în patru niveluri: alimente neprocesate sau minim procesate; ingrediente culinare procesate; alimente procesate; și, în cele din urmă, ultraprocesatele. Această clasificare permite identificarea produselor care, prin profilul lor nutrițional, ar trebui reduse într-o dietă echilibrată.
Criticile aduse sistemului NOVA
Totuși, sistemul NOVA a fost criticat în ultimii ani. Mulți experți în sănătate publică îl consideră prea simplist, deoarece pune sub aceeași etichetă de ultraprocesate produse cu profiluri nutriționale foarte diferite. De exemplu, tratează la fel o băutură energizantă plină de zaharuri, o tabletă de ciocolată sau o bomboană cu zahăr și anumite cereale integrale, doar pentru că toate au un grad ridicat de intervenție industrială.
Ca răspuns la aceste limite, echipa de la Tufts a dezvoltat un nou model numit WISEcode, care, pe lângă rafinarea categoriilor anterioare, introduce una suplimentară: super ultraprocesatele. Deși încă nu se știe dacă această nouă clasificare va fi adoptată la scară largă, ea aduce în atenție o categorie de alimente al căror nivel de transformare, combinație de ingrediente rafinate, zaharuri și săruri adăugate, precum și grăsimi de proastă calitate ating praguri deosebit de îngrijorătoare din perspectiva sănătății publice.
O nouă clasificare: WISEcode
Spre deosebire de NOVA, WISEcode nu se bazează doar pe cât de procesat este un aliment, ci și pe impactul pe care ingredientele sale îl pot avea asupra sănătății, în conformitate cu dovezile științifice disponibile. Acest sistem aplică un scor mai detaliat, care evaluează:
-
numărul total de ingrediente,
-
gradul lor de rafinare,
-
prezența aditivilor (inclusiv a celor aflați sub revizuirea autorităților de reglementare),
-
proporția de componente fără valoare nutrițională.
Astfel, se poate face diferența între alimente ultraprocesate cu un anumit rol funcțional și cele care sunt doar rezultatul unei strategii comerciale, concepute să fie atractive pentru consumator fără a aduce beneficii reale organismului.
„Problema nu sunt aditivii, ci profilul nutrițional”
Potrivit lui Beatriz Robles, licențiată în Știința și Tehnologia Alimentelor, absolventă de Nutriție Umană și Dietetică și profesoară la Universitatea Isabel I, pentru a înțelege gradul de procesare al unui aliment trebuie să citim eticheta și să analizăm compoziția globală, nu doar aditivii.
„Problema ultraprocesatelor nu sunt aditivii, ci profilul lor nutrițional, deoarece de obicei conțin făină rafinată, zaharuri, grăsimi nesănătoase, sare și alte ingrediente, cu scopul de a crea combinații irezistibile pentru papilele gustative”, explică ea.
Experta amintește că aditivii „sunt siguri, deoarece, pentru ca unul dintre ei să apară pe lista autorizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), trebuie să existe dovezi științifice solide. Listele sunt extrem de stricte”.
În cazul așa-numitelor super ultraprocesate, există o acumulare de ceea ce Robles numește „ingrediente nesănătoase”, care afectează direct sănătatea fără a aduce vreun beneficiu și care, în plus, sunt extrem de adictive.
Dovezile științifice
Diferite studii au asociat consumul regulat de astfel de alimente cu peste 30 de boli. O analiză publicată în The British Medical Journal a legat consumul de ultraprocesate de 32 de parametri de sănătate. O altă cercetare, publicată în Neurology, a asociat consumul acestora cu o probabilitate mai mare de apariție a semnelor timpurii de Parkinson.
Unul dintre cele mai recente studii care arată efectele nocive ale ultraprocesatelor, prezentat la congresul anual al American College of Cardiology, arăta că un consum de 100 g pe zi se asociază cu un risc mai mare de hipertensiune, accidente cardiovasculare, cancer, boli digestive și, în final, mortalitate din orice cauză.
De ce super ultraprocesatele sunt și mai periculoase
Autorii noii clasificări susțin că super ultraprocesatele ar putea amplifica aceste riscuri, din cauza acumulării de substanțe dăunătoare și a lipsei sau prezenței minime a compușilor protectori (cum ar fi fibrele, polifenolii sau micronutrienții esențiali), care totuși există în unele ultraprocesate.
În cele din urmă, această nouă abordare nu este altceva decât reflexul unei tendințe mai largi în știința nutriției: nevoia de a depăși analizele simpliste și de a avansa spre modele de clasificare mai sofisticate, care să integreze nu doar nutrienții, ci și calitatea ingredientelor, originea lor, gradul de transformare și impactul dovedit asupra sănătății.
