FOTO: Dreamstime/ Rochu2008
Alimentele de bază, de la fructe la cafea și brânzeturi europene, se scumpesc pe fondul politicilor comerciale dure adoptate de SUA
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Un nou val de îngrijorare economică a fost declanșat odată cu venirea lunii august, când administrația americană a transmis un semnal clar: nu vor exista amânări ale noilor tarife vamale. Potrivit unei analize realizate de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, acest mesaj a declanșat o adevărată cursă contra cronometru pentru partenerii comerciali ai SUA. Scopul: încheierea unor acorduri favorabile care să evite includerea pe lista neagră a partenerilor comerciali penalizați.
Deși țări influente precum Regatul Unit, Japonia sau cele din Uniunea Europeană au reușit să obțină reduceri parțiale ale tarifelor, efectele asupra consumatorului american sunt deja vizibile. În cele din urmă, nota de plată ajunge tot la populație.
Tarifele – un cost ascuns în prețul final
Radu Puiu subliniază că un tarif de 15% aplicat unui produs de 100 de dolari se traduce, practic, într-un cost de 115 dolari pentru firma importatoare. Această diferență este aproape întotdeauna transferată integral consumatorului. Deși pare o măsură tehnică, impactul este foarte concret: produse mai scumpe pe rafturile magazinelor.
„Americanii resimt deja efectele inflației și ale creșterii costului vieții. Impunerea unor tarife suplimentare pentru bunurile din UE, precum uleiul de măsline, brânzeturile sau vinurile, nu face decât să adâncească această presiune asupra bugetelor gospodăriilor”, explică analistul.
Fructele și cafeaua, printre cele mai afectate
Una dintre cele mai elocvente situații este cea a bananelor. În 2023, SUA a importat banane în valoare de peste 2 miliarde de dolari, în special din America Centrală. Neavând o climă potrivită pentru cultivarea acestui fruct, țara nu are alternative interne viabile. Astfel, orice tarif aplicat automat se reflectă în prețuri mai mari pentru consumatori.
Un alt exemplu este cafeaua din Brazilia, supusă unui tarif de 50%. Datorită profilului său aromatic unic, această cafea nu poate fi înlocuită cu producție locală. Americanii care preferă sortimentele braziliene se confruntă cu o alegere dificilă: fie plătesc mai mult, fie renunță la produs.
„Într-o economie cu inflație ridicată, asemenea compromisuri sunt profund nepopulare și accentuează disconfortul social. Mai ales că vorbim despre produse de larg consum, nu despre bunuri de lux”, avertizează Puiu.
Mitul stimulării producției interne
Deși promotorii politicilor tarifare susțin că astfel de măsuri protejează locurile de muncă și încurajează producția autohtonă, realitatea este mult mai complexă. În cazul alimentelor importate, SUA nu dispune nici de terenuri agricole suficiente, nici de condiții climatice adecvate pentru a înlocui importurile cu producție locală.
„Ideea că tarifele vor stimula producția internă în domeniul alimentar este, în multe cazuri, o iluzie. Nu poți produce banane sau cafea în masă pe teritoriul SUA. Așadar, consumatorii sunt lăsați fără opțiuni reale și suportă întreaga povară”, punctează analistul.
Impact generalizat în economie
Nu doar mâncarea este afectată. Tarifele comerciale influențează și prețul materialelor de construcții, al carburanților sau al electrocasnicelor. În mod indirect, fiecare domeniu economic este atins. Iar pentru cetățenii cu venituri mici și medii, efectul este cu atât mai dur.
„Tarifele nu sunt doar măsuri de echilibrare a balanței comerciale. Ele lovesc în prețul plinului de benzină, al unei case, al unei cești de cafea. Într-un context în care inflația a erodat deja puterea de cumpărare, aceste taxe pot deveni ultima picătură pentru familiile cu bugete restrânse”, conchide Radu Puiu.
O politică cu efecte în lanț
Politica tarifară a SUA, în special față de Uniunea Europeană și America Latină, pare să își urmeze cursul indiferent de consecințele pe termen scurt. În timp ce administrația caută echilibrul între protecționism și competitivitate globală, consumatorul rămâne expus unui val de scumpiri care afectează direct calitatea vieții.
Pe termen lung, astfel de măsuri pot genera și efecte indirecte. Presiune pe salarii, instabilitate socială și un sentiment crescând de frustrare economică. Într-o lume în care globalizarea a transformat lanțurile de aprovizionare, fiecare nou tarif e un pas înapoi pentru consumator, chiar dacă pe hârtie arată ca o măsură de protecție națională.
