Staţiunile pomicole se confruntă cu lipsa tinerilor cercetători. Director: „Salariile sunt doar puţin peste minim pe economie”

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de tineri cercetători, în contextul în care tot mai puţini absolvenţi aleg domeniul agricol şi activitatea de cercetare. Directorul staţiunii, Daniel Comănescu, spune că principala cauză o reprezintă nivelul redus al salariilor din sistem.

„Noi ne confruntăm cu această problemă, şi nu numai noi, ci şi colegii din ţară. Tinerii nu mai îmbrăţişează atât de mult partea aceasta agricolă şi, în special, cercetarea, probabil şi din cauza resurselor financiare modeste”, a declarat Daniel Comănescu pentru Agerpres.

Staţiunea are în prezent 24 de angajaţi şi colaborează inclusiv cu pensionari pentru a putea acoperi activitatea de cercetare.

„Mai lucrăm şi cu câţiva pensionari, cât ne va mai permite legea, pentru că altfel vom rămâne descoperiţi, mai ales pe partea de cercetători”, a explicat directorul.

Potrivit acestuia, inclusiv personalul calificat implicat în întreţinerea plantaţiilor experimentale este slab remunerat.

„La noi nu există muncă necalificată, pentru că nu poţi face cercetare decât cu oameni calificaţi, iar salariile sunt doar puţin peste minim pe economie”, a afirmat Daniel Comănescu.

Pentru a atrage tineri către cercetarea agricolă, staţiunea colaborează cu unităţi de învăţământ din judeţ şi din ţară. Elevi de la liceul din Voineşti, precum şi studenţi ai Universitatea Valahia din Târgovişte şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti efectuează stagii de practică în cadrul staţiunii, unde pot participa la toate etapele cercetării pomicole, de la activitatea din pepinieră şi laboratoare până la lucrările din câmpurile experimentale.

Înfiinţată în 1950, Staţiunea Pomicolă Voineşti este cunoscută pentru cercetările dedicate culturii mărului şi părului. Dacă în perioada comunistă administra aproximativ 700 de hectare, după retrocedările de teren din anii 2000 suprafaţa s-a redus la aproximativ 100 de hectare.

Directorul staţiunii susţine că unitatea este un pionier în România în dezvoltarea soiurilor de măr rezistente genetic la boli, care necesită mai puţine tratamente fitosanitare şi permit obţinerea unor fructe cu reziduuri minime.

Staţiunea este recunoscută pentru soiurile „Frumosul de Voineşti” şi „Deliciosul de Voineşti”, dar şi pentru soiuri mai noi şi mai rezistente, precum „Real” şi „Remar”. Din anul 2000 până în prezent, aici au fost omologate peste 20 de soiuri de măr.

Materialul săditor certificat produs de staţiune este comercializat la preţuri de 15 lei pentru pomii de măr şi 20 de lei pentru alte specii, însă reprezentanţii unităţii avertizează că scumpirile recente ar putea duce la majorări de preţ în această toamnă.

Specialiştii de la Voineşti consideră că merele româneşti pot concura cu succes produsele din import, însă lipsa spaţiilor de depozitare afectează puternic piaţa locală.

„Fermierii autohtoni, neavând unde să păstreze merele, vor fi nevoiţi în fiecare toamnă să vândă oricât, orice şi pe orice preţ. (…) În a doua parte a iernii vom fi invadaţi în fiecare an de merele din import. Eu spun că dacă vom avea şi noi ca şi ei depozitare, nu vor putea să ne concureze niciodată, nici cu preţul”, a mai declarat directorul Staţiunii Pomicole Voineşti.