Producători naturali de ploaie/ Cum împrumută ciupercile secretele bacteriilor pentru a controla vremea

O descoperire fascinantă, publicată recent în jurnalul Science Advances, dezvăluie modul în care anumite ciuperci reușesc să manipuleze starea apei, transformând-o în gheață chiar și la temperaturi pozitive. Secretul lor? O genă „împrumutată” printr-un proces evolutiv de la bacterii străvechi, care le permite să influențeze formarea precipitațiilor în atmosferă, scrie Agerpres.

Un mecanism „furat” de la bacterii

Oamenii de știință știau deja că bacterii precum Pseudomonas syringae folosesc proteine speciale pentru a îngheța apa la aproximativ -5 grade Celsius (proces numit nucleație a gheții). Surpriza a venit când microbiologul Boris Vinatzer și echipa sa de la Virginia Tech au descoperit că unele ciuperci din familia Mortierellaceae dețin o genă aproape identică cu cea bacteriană, numită InaZ.

Cercetătorii cred că, în urmă cu milioane de ani, o ciupercă a dobândit această genă de la bacteriile din vecinătate prin transfer orizontal de gene, însușindu-și capacitatea de a „fabrica” gheață.

Bătălia pentru apă

Deși la bacterii acest mecanism este folosit adesea pentru a ataca plantele și a le invada țesuturile, în cazul ciupercilor, procesul este încă sub lupă. Vinatzer speculează că, în cazul lichenilor (cu care aceste ciuperci trăiesc în simbioză), proteinele respective ar putea acționa ca niște magneți pentru umiditate.

În diminețile reci, ciuperca ar putea declanșa formarea brumei pe suprafața lichenului, care apoi se topește și oferă sursa de apă necesară supraviețuirii pe roci sau copaci.

Ciupercile, „arhitecții” norilor și ai ploii

Cel mai spectaculos impact al acestor proteine are loc însă la mii de metri altitudine. Ajunse în atmosferă, proteinele secretate de ciuperci devin nuclee în jurul cărora se formează cristalele de gheață. Când acestea devin suficient de grele, cad sub formă de ploaie sau zăpadă.

Deoarece o singură ciupercă poate secreta un număr uriaș de astfel de proteine, spre deosebire de bacterii, unde proteina rămâne atașată de celulă, cercetătorii sugerează că fungii ar putea avea un rol mult mai important decât bacteriile în reglarea climei și a precipitațiilor.

O alternativă ecologică la însămânțarea norilor

Această descoperire ar putea revoluționa modul în care oamenii încearcă să modifice vremea. În prezent, pentru a provoca ploaia în zonele secetoase, se utilizează iodura de argint, o substanță chimică.

Proteinele organice identificate la aceste ciuperci reprezintă o alternativă „verde”, naturală. Înlocuirea substanțelor chimice cu aceste proteine naturale ar putea permite însămânțarea norilor fără a polua solul sau pânza freatică.