Tania Fântână (nutriționist): All inclusive nu înseamnă că trebuie să mănânci „tot” / Stomacul nostru este același. Nu pleacă în vacanță și nu își dublează capacitatea doar pentru că hotelul are un bufet impresionant

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aseară am văzut o știre care mi-a dat de gândit și care, sincer, m-a adus foarte repede cu picioarele pe pământ în ceea ce privește relația noastră cu mâncarea. Se estimează că, în hotelurile cu servicii all inclusive din România, o parte importantă din mâncarea pregătită ajunge la gunoi, iar unele estimări vorbesc chiar de aproximativ 40%. Nu pentru că mâncarea nu este gustoasă sau este de proastă calitate, ci pentru că noi ne umplem farfuriile cu mult mai mult decât putem mânca.

Este un fenomen care spune mai multe despre psihologia noastră decât despre hoteluri sau despre mâncare.

În fața unui bufet bogat, creierul nostru reacționează diferit decât acasă. Dintr-odată, nu mai alegem în funcție de foame, ci în funcție de oportunitate. Vedem zeci de preparate și apare imediat gândul: „Trebuie să gust din toate. Doar am plătit”. Mai apare și teama că vom rata ceva delicios sau că mâine poate nu vom mai găsi acel preparat. Fără să ne dăm seama, punem în farfurie câte puțin din fiecare, iar acel „câte puțin” se transformă într-o porție de două sau trei ori mai mare decât cea pe care am mânca-o acasă.

Și totuși, stomacul nostru este același. Nu pleacă în vacanță și nu își dublează capacitatea doar pentru că hotelul are un bufet impresionant. Este firesc ca în prima zi să fii curios, să guști preparate noi sau să mănânci puțin mai mult din entuziasm. Dar după două-trei zile, organismul își revine la ritmul obișnuit. Dacă în continuare mănânci de două sau trei ori mai mult decât acasă, foarte probabil nu mai este vorba despre foame, ci despre un comportament influențat de context.

Mai există un aspect interesant. Ne influențăm foarte mult unii pe alții. Dacă vezi în jur oameni cu farfurii încărcate până la refuz, fără să îți dai seama începi să crezi că acesta este comportamentul normal. Îți spui: „Dacă toți fac asta, probabil așa se procedează la all inclusive.” În realitate, corpul tău nu are nevoie de mai multă mâncare doar pentru că și cei din jur au ales porții foarte mari.

Cred că soluția nu este să ne impunem reguli stricte și nici să plecăm în vacanță cu sentimentul că suntem la dietă. Vacanța trebuie trăită cu bucurie, iar mâncarea face parte din această experiență. Important este să schimbăm perspectiva. Un bufet suedez are un avantaj extraordinar: poți reveni oricând. Nu trebuie să pui totul în farfurie de la început. Mai bine iei puțin, mănânci în liniște și, dacă încă îți este foame, te ridici și mai iei o dată.

Îmi place să le recomand oamenilor cu care lucrez un lucru foarte simplu. Înainte să își ia farfuria, să facă un tur complet al bufetului. Să observe ce există, ce preparate sunt specifice zonei, ce îi atrage cu adevărat și ce pot lăsa pentru altă zi. Dacă stai o săptămână într-un hotel, nu trebuie să guști totul în prima dimineață. Astăzi poate alegi o omletă cu legume. Mâine poate încerci ovăzul cu fructe. În altă zi poate îți este poftă de zacuscă, salată de vinete sau icre. Într-o dimineață îți poți permite un croissant sau o prăjitură mică lângă cafea, fără să simți nevoia să umpli farfuria cu cinci deserturi din care vei gusta doar câte o linguriță.

Și aici cred că merită să ne punem o întrebare. Cum ar fi dacă, a doua zi, am găsi pe bufet toate prăjiturile începute și abandonate de noi în ziua precedentă? Probabil că niciunul dintre noi nu le-ar mai alege. Atunci de ce ni se pare firesc să le lăsăm în farfurie? Risipa nu este mai mică doar pentru că nu o vedem.

Acasă suntem atenți la mâncare. Știm cât costă, ne pare rău când aruncăm alimente și încercăm să folosim tot ceea ce cumpărăm. În vacanță, pentru că nu vedem nota de plată la fiecare masă, avem impresia că mâncarea este „gratuită” sau că am plătit pentru ea. Dar ea nu este gratuită. A fost produsă, gătită, transportată și servită. În spatele fiecărui preparat există muncă, resurse și oameni.

Vacanța ar trebui să ne lase cu amintiri frumoase, cu energie și cu bucuria de a descoperi locuri și gusturi noi, nu cu disconfort digestiv, kilograme în plus și sentimentul că am exagerat. Respectul pentru propria foame, pentru mâncare și pentru munca celor care o pregătesc este, până la urmă, o formă de respect față de noi înșine.

Vacanțe frumoase să aveți! Și, oriunde mergeți, bucurați-vă de mâncare, nu de cantitate.