Ministrul Agriculturii și fermierii i-au solicitat, la unison, comisarului european, Janusz Wojciechowski, cale liberă pentru folosirea unor pesticide interzise în UE / Subiectul „Ucraina” nu a fost, însă, pe agenda discuțiilor de la minister

Florin Barbu, Janusz Wojciechowski, neonicotinoide, Ucraina foto: MADR

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a preluat în discuțiile avute, luni, 13 mai, la sediul MADR, cu comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, solicitarea privind utilizarea neonicotinoidelor (pesticide interzise în UE, după 2018, în câmp deschis – n.m.) transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), în prealabil, împreună cu alte cerințe, prin intermediul unei scrisori, oficialului de la Bruxelles, prezent în România, luni și marți (13 – 14 mai 2024).

În ce privește neonicotinoidele, AAC (formată din Pro Agro, LAPAR, UNCSV și Forța Fermierilor) a cerut în scrisoarea adresată comisarului european:

modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură înregistrăm depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele 3 substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică, s.m.”

Ulterior, ministrul Florin Barbu i-a cerut comisarului același lucru, la întâlnirea avută la sediul MADR:

”solicităm modificarea Regulamentelor 783, 784 și 785/2018 în sensul completării cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în anumite regiuni, unde se identifică depășirea Pragului Economic de Dăunare al dăunătorilor de sol. Este foarte important pentru fermierii români să poată folosi în continuare cele 3 substanțe neonicotinoide interzise, care nu au înlocuitori adecvați s.m.” după cum arată comunicatul MADR

Mai mult, se arată în comunicatul MADR, ”România va propune în cadrul Consiliului de Miniștri (AgriFish, n.m.) o solicitare de modificare a Regulamentelor mai sus menționate, împreună cu toate argumentele tehnice necesare. Este importantă pentru România acordarea în continuare a derogărilor pentru neonicotinoide”.

( G4Food subliniază că MADR a acordat, după 2018, numeroase derogări pentru folosirea în cultură a semințelor tratate cu neonicotinoide, la cererea asociațiilor de fermieri români, care au motivat că nu dispun de alte mijloace eficiente pentru a combate atacurile unor dăunători. UE a interzis utilizarea semințelor tratate cu unele neonicotinoide, argumentânnd că pot pune în pericol existența albinelor și a altor specii de polenizatori.)

În schimb, respectând linia generală a statului român față de Ucraina, ministrul Florin Barbu nu a abordat în discuțiile avute cu comisarul european și subiectul importurilor de mărfuri agricole din țara devastată de război, subiect inclus însă în scrisoarea transmisă de AAC oaspetelui de la Bruxelles. În documentul AAC este reclamată  „…avalanșa de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă. Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina”. 

În comunicatul transmis de Biroul de Presă al MADR, după întâlnirea de la sediul ministerului, nu este făcută nicio referire la importurile de mărfuri agricole din Ucraina, pe piața românească și europeană. G4Food reamintește că ministrul Florin Barbu a respins constant acuzațiile apărute în spațiul public potrivit cărora mărfurile agricole din Ucraina ”inundă” piața românească.

Potrivit comunicatului MADR, alte subiecte importante aflate pe agenda discuțiilor au fost: prelungirea perioadei și creșterea plafonului cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și majorarea sprijinului și suplimentarea plafonului privind ajutoarele de minimis în sectorul agricole.

În cadrul discuțiilor, comisarul Wojciechowski a apreciat evoluția pe care țara noastră a avut-o ca producător agroalimentar în ultimul deceniu, considerând esențial ca fermierii din România să continue să producă în cantități mari și cu cele mai sustenabile metode, în beneficiul pe termen lung al economiilor regionale, al pieței UE și al securității alimentare mondiale.

Unul dintre punctele aflate pe agenda discuțiilor a vizat eligibilitatea achiziției animalelor de reproducție, în acest sens ministrul Florin Barbu a subliniat că dezvoltarea zootehniei este esențială pentru a valorifica cerealele obținute pe plan local și pentru a spori autosuficiența în producția de carne, lapte și alte produse de origine animale. Ministrul Florin Barbu a precizat că solicită sprijinul CE în ce privește necesitatea modificării Regulamentului UE 2115/2021, respectiv art. 73 în vederea introducerii eligibilității achiziției animalelor de reproducție.

De asemenea, oficialul român a punctat importanța adoptării următoarelor măsuri (regăsite și în scrisoarea AAC către comisarul european, n.m.): o susținere financiară bugetară mai consistentă a Politicii Agricole Comune (PAC), corelarea bugetului pus la dispoziție cu cerințele pentru fermieri și identificarea de soluții pentru o simplificare reală a mecanismelor de implementare a acestei politici, utilizarea integrală a fondurilor alocate PAC, reducerea sarcinii administrative în aplicarea condiționalităților de către fermieri în contextul dificultăților și a incertitudinilor excepționale cauzate de conflictele din vecinătatea Uniunii, a fenomenelor meteorologice extreme și într-un context economic dificil, amânarea aplicării condiționalității sociale, care pune presiune suplimentară pe fermieri și necesită mai mult timp pentru a putea fi pusă în aplicare.

Totodată, oficialul MADR a subliniat oportunitatea de a fi evaluate următoarele elemente esențiale pentru producătorii agricoli din țara noastră: sprijin egal pentru toți fermierii din statele membre ale UE, menținerea unui buget consistent al plăților directe din Pilonul I. În viitoarea PAC este esențială asigurarea unui buget consistent pentru plățile directe, prin care să se acorde același nivel al plăților pentru toți fermierii din UE, acestea fiind vitale în asigurarea veniturilor și securității alimentare.

La întâlnirea de la sediul MADR, alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Violeta Mușat și Adrian Pintea, secretarul general Mihai Puțintei, directorul general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală, Dana Rebega, directori ai direcțiilor de specialitate din MADR, precum și directorul general al APIA, Cornel Turcescu, și Cristiana Constantinescu, director în cadrul AFIR.

Comisarul european pentru agricultură a fost însoțit de șeful de cabinet, Andreas Schneider, iar din delegația Comisiei Europene au făcut parte Mara Roman, șefa interimară a Reprezentanței Comisiei Europene în România, alături de alți decidenți ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

foto: MADR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *