De ce presiunea pentru aprobarea organismelor modificate genetic/ Lucian Dragomir (legumicultor): „Unii  fermieri care întrevăd pe termen scurt câștiguri financiare importante pun presiune pentru aprobarea cultivării organismelor modificate genetic”

Unul dintre cei mai cunoscuți legumicultori de la noi, Lucian Dragomir, director regional TeamFresh HoReCa, explică pentru G4Food, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care a confirmat legalitatea interdicției impuse de Italia privind cultivarea soiului de porumb MON 810, implementată printr-o procedură care permite Comisiei Europene, la cererea unei țări UE, să restricționeze zona autorizată pentru cultivarea unui organism modificat genetic.

 „În noianul de termeni asociați producției agricole primare – Montan, Tradițional, Bio, Slow-Food, Ecologic, Bio, DOP, DOC, Biodinamic, Agricultură regenerativă etc. – se pierd cele mai importante aspecte: gustul și valoarea nutrițională!

Există o întreagă polemică la nivel mondial, atât legislativă, cât și principială, asupra folosirii OMG-urilor (organisme modificate genetic) în contextul suprapopulării și al schimbărilor climatice, situație care pune o enormă presiune asupra alimentației la nivel global.

Deocamdată, doar Mexicul a reușit să blocheze legislativ aceste OMG-uri.

Ce sunt aceste organisme?

Deocamdată, se folosesc (oficial!) doar legume și fructe modificate genetic; în zootehnie se dezbat anumite aspecte de natură bioetică. Din nevoia de a ridica productivitatea culturilor, a modificării chimice – cazul porumbului pentru sirop și nu numai – ori a creșterii rezistenței la anumite boli, s-au născut OMG-urile din agricultură. În cele ce urmează o să exemplific ce și cum s-a urmărit prin aceste modificări:

La tomate s-au urmărit întărirea cojii și a structurii pulpei pentru a putea mări durata de viață după cules; astfel au apărut pătlăgelele care țin mai mult ca ambalajul de plastic. Când s-au făcut aceste modificări nu s-a ținut cont de gust sau de calitățile nutriționale, știut fiind faptul că licopenul, antioxidantul care dă gust și culoare tomatelor, este concentrat în sacul amniotic din jurul semințelor și în stratul inferior al cojii.

La cartofi s-a intervenit pentru a permite cultivarea lor la adâncimi mai mici în sol, realizându-se astfel economii uriașe din cheltuielile cu lucrările tehnologice: arat, discuit, bilonat, recoltat (diferența între a lucra la 40 cm adâncime și la 20 cm adâncime). Din această cauză, în cartof nu se mai formează un conținut suficient de amidon și astfel apar acei cartofi care, indiferent de tehnica de gătire, nu se prăjesc sau, la fierbere, devin sticloși.

Odată cu explozia fast-food-ului de la sfârșitul anilor ’60 din SUA, dar și cu escaladarea relațiilor comerciale cu vecinii din Cuba, nevoia de zahăr a crescut enorm. Cercetătorii americani din sectorul agriculturii au reușit să modifice genetic bătrânul porumb incaș, realizând astfel celebrul sirop de porumb, care a fost rapid adoptat în băuturile carbogazoase, sosuri și, cel mai periculos, în alimentația tuturor animalelor crescute pentru carne. De asemenea, aceste modificări genetice nu s-au făcut doar din perspectiva compoziției chimice, ci și pentru ridicarea nivelului de producție al culturii, cu un regim de apă mai mic, dar și cu o nevoie de fertigare (chimizare) uriașă.

Presiunile pe forumurile legislative sunt foarte mari pentru liberalizarea folosirii acestor OMG-uri, venite atât din partea lobby-știlor, cât și, din nefericire, din partea fermierilor care întrevăd pe termen scurt câștiguri financiare importante.

Un exemplu din 2026

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat posibilitatea interzicerii cultivării organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul unui stat membru, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

Concret, instanța a confirmat legalitatea interdicției impuse de Italia privind cultivarea soiului de porumb MON 810, implementată printr-o procedură care permite Comisiei Europene, la cererea unei țări UE, să restricționeze zona autorizată pentru cultivarea unui OMG.

Cazul a ajuns la CJUE după ce un fermier italian a plantat porumb modificat genetic (MON 810), în pofida faptului că exista o interdicție instituită la nivelul acestei țări.

Autoritățile italiene i-au ordonat fermierului să distrugă plantele și i-au impus amenzi în valoare totală de 50.000 de euro.

Fermierul afectat a atacat aceste decizii la instanțele italiene, care s-au adresat CJUE cu mai multe solicitări de clarificare, în primul rând pentru a afla dacă decizia de interzicere a cultivării respectă libera circulație a mărfurilor, libertatea de întreprindere (recunoscută prin Articolul 16 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, garantează dreptul de a desfășura o activitate economică sau comercială, libertatea contractuală și concurența liberă) și principiile nediscriminării și proporționalității.

„Curtea consideră că procedura prevăzută începând din 2015 de dreptul Uniunii, care permite statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității, să obțină interzicerea cultivării unui OMG pe teritoriul lor, fără o justificare specială, atunci când titularul autorizației nu se opune, nu este contrară dreptului Uniunii”, a anunțat joi CJUE.

Curtea statuează în special că un astfel de mecanism nu încalcă principiul proporționalității și nici nu creează discriminare între agricultorii din diferite state membre. De asemenea, interdicția de a cultiva un OMG nu constituie nicio încălcare a liberei circulații a mărfurilor, întrucât nu împiedică nici întreprinderile să importe produse care conțin acest OMG, nici consumatorii să le cumpere.

Până la această dată, doar câteva organisme modificate genetic au fost autorizate în UE, folosite în special ca nutreț pentru animale, din cauza opoziției opiniei publice și a politicienilor față de OMG-uri”.