foto: G4Food
Variațiunile mari de temperatură în alternanța zi-noapte, dar și valurile de frig abătute asupra unor regiuni din România, în intervalul martie – mai, au afectat florile și fructele abia formate. Pomicultorii contactați de G4Food au semnalat, recent, că pierderile de recoltă ar putea fi de 50%. Ei au vorbit despre „avortarea fructelor”, despre înghețarea acestora și căderea de pe ramuri.
Ce este însă avortarea fructelor? Ce efecte are înghețul târziu?
„Avortarea fructelor este același lucru cu căderea fiziologică și afectează 2% din totalul fructelor. Este normal să se întâmple asta, se produce un autoreglaj al pomului încărcat de rod, pentru a putea hrăni fructele rămase. Ce depășește acest procent este deja daună provocată de un factor nociv, cum ar fi înghețul târziu. Din cauza frigului, fructele se înnegresc, noi numim asta brunificare, și cad din pom”, a explicat pentru G4Food, Andreea Andrecan, specialist pomicultură, șef lucrări la USAMV, Cluj-Napoca.
„În livezile noastre didactice, 80% din fructe au înghețat. Au încetat să se mai dezvolte, apoi și-au schimbat culoarea, adică s-au brunificat, și, în cele din urmă, au căzut din pom”, a exemplificat expertul.
Florile, deși sunt aparent mai sensibile, sunt mai rezistente la frig, decât fructele abia formate. Rezistența slabă a fructelor la îngheț este explicată prin prezența apei în țesuturile acestora.
„Fermierii mi-au trimis o mulțime de poze cu fructe mici, de culoare maronie, afectate de frig, întrebându-mă dacă le mai pot salva. Nu se mai poate face nimic, sunt pierdute”, avertizează Andreea Andrecan.
Intervențiile fermierilor pot da rezultate, dar numai pentru a preveni înghețul florilor și, mai ales, al fructelor. O metodă constă în activarea unui sistem de irigare prin aspersiune. Pelicula de apă formează o pojghiță de gheață la suprafața fructelor, care, în mod paradoxal, le protejează de îngheț.
O altă metodă constă în utilizarea unor tunuri cu aer cald, a căror acțiune este limitată însă de suprafața pomicolă: ar trebui un tun pentru cel mult un hectar.
Există și soluții fitosanitare anti-îngheț, folosite însă numai pentru flori.
„Ce trebuie știut este că aceste metode pot ridica temperaturile cu maxim 2 grade C. Prin urmare, dacă temperatura aerului este de sub -4 sau sub -5 grade Celsius, intervenția omului nu poate aduce temperatura la 0 grade Celsius”, a spus Andreea Andrecan.
Căderile anormale de fructe, cauzate de fenomenele meteo extreme, se adaugă, astfel, căderilor normale, numite și căderi fiziologice, și reduc șansele de a obține o recoltă bună.
Efectele variațiilor mari de temperatură și ale valurilor de frig din această primăvară sunt resimțite, în final, în plan economic: fermierii culeg mai puține fructe, fără să aibă certitudinea că prețul de livrare va fi mai mare.
