Japonia continuă să uimească lumea prin modul în care își depășește constant recordurile în materie de longevitate. La 1 septembrie 2025, țara soarelui-răsare a înregistrat un nou prag istoric: 99.763 de persoane au vârsta de 100 de ani sau mai mult, marcând al 55-lea an consecutiv de creștere a numărului de centenari.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Datele sunt impresionante nu doar prin amploare, ci și prin faptul că aproximativ 88% dintre aceștia sunt femei. Cea mai vârstnică persoană din Japonia este Shigeko Kagawa, o fostă doctoriță în vârstă de 114 ani, iar cel mai vârstnic bărbat este Kiyotaka Mizuno, în vârstă de 111 ani, scrie Times of India.
Pentru comparație, în 1963 erau înregistrați doar 153 de centenari pe întreg teritoriul Japoniei. Evoluția arată cât de mult s-au schimbat condițiile de viață și cât de eficient s-a consolidat modelul japonez al îmbătrânirii sănătoase.
Care sunt „secretele” longevității japoneze?
Specialiștii consideră că succesul Japoniei în ceea ce privește longevitatea are la bază un mix de factori legați de alimentație, cultură, stil de viață și medicină. Printre aceștia se numără:
-
O dietă echilibrată și bogată în plante: mesele japonezilor includ frecvent pește, legume, produse din soia (tofu, miso), alge marine și ciuperci. Consumul de carne roșie și produse procesate rămâne redus. În Okinawa, tradiția hara hachi bu încurajează oprirea mesei când senzația de sațietate ajunge la 80%.
-
Rată scăzută a unor boli fatale: Japonia înregistrează mai puține decese cauzate de anumite tipuri de cancer (sân, prostată) și de boli cardiovasculare, comparativ cu alte țări occidentale. Dieta bogată în omega-3, consumul redus de grăsimi saturate și atenția la aportul de sare contribuie la sănătatea inimii.
-
Legături sociale puternice și sentimentul de scop: concepte precum ikigai (sensul vieții) sau implicarea în comunitate joacă un rol important. Mulți japonezi continuă să muncească, să se ocupe de hobby-uri și să rămână activi în familie sau societate chiar și la vârste înaintate.
-
Activitate fizică zilnică: mersul pe jos, grădinăritul, exercițiile ușoare și chiar programele de gimnastică transmise la radio (Radio Taiso) fac parte din rutina multor vârstnici.
-
Sistem medical preventiv și un mediu curat: infrastructura sanitară bine dezvoltată, screeningurile regulate, igiena publică și nivelul relativ scăzut de poluare contribuie la menținerea sănătății.
-
Genetică și epigenetică: studiile arată că unele familii din Okinawa posedă trăsături genetice ce favorizează rezistența la îmbătrânire și la inflamații. Analizele epigenetice confirmă că nivelul scăzut de inflamație este asociat cu „îmbătrânirea de succes”.
-
Atitudinea culturală față de vârstnici: respectul social, recunoașterea comunității și o abordare pozitivă a procesului de îmbătrânire au un impact psihologic semnificativ.
Provocările care urmează
În spatele acestor realizări se află și provocări. O populație tot mai îmbătrânită înseamnă cerere crescută pentru servicii medicale, pensii și asistență socială, în paralel cu scăderea natalității și reducerea forței de muncă. În plus, procesul de occidentalizare a stilului de viață, cu mai mult sedentarism și alimentație procesată, riscă să erodeze avantajele tradiționale.
Chiar și în Okinawa, considerată mult timp un simbol al longevității, studiile arată că avantajele s-au diminuat în ultimii ani, semn că schimbările de stil de viață pot avea efecte negative asupra speranței de viață.
