Culturile agricole obținute prin Noile Tehnici Genomice (NGT),  promovate de Comisia Europeană, în timp ce culturile modificate genetic ( OMG ) rămân sub o strictă reglementare

România, pe primul loc atât la exportul, cât și la importul de semințe de floarea soarelui; scădere drastică a livrărilor ucrainene pe piața comunitară România, pe primul loc atât la exportul, cât și la importul de semințe de floarea soarelui; scădere drastică a livrărilor ucrainene pe piața comunitară

Comisia Europeană a adoptat, astăzi, 5 iulie, un pachet de măsuri economice, printre care și o serie de propuneri privind utilizarea noilor tehnici genomice ( New Genomic Techniques ) în agricultură. NGT presupun editarea genelor unei plante, spre deosebire de modificarea genetică, realizată prin introducerea unei gene de la o specie diferită. 

În comunicatul publicat astăzi, forul european argumentează că: ”fermierii și crescătorii de animale au nevoie de acces la inovații de ultimă oră. Noile biotehnologii pot contribui la creșterea rezilienței atât pentru agricultură, cât și pentru terenurile împădurite și pot proteja recoltele de efectele schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și degradării mediului. Noile tehnici genomice sunt instrumente inovatoare care ajută la creșterea durabilității și rezistenței sistemului nostru alimentar. Acestea permit dezvoltarea unor soiuri de plante îmbunătățite care sunt rezistente la climă, rezistente la dăunători, care necesită mai puține îngrășăminte și pesticide și pot asigura randamente mai mari, contribuind la reducerea la jumătate a utilizării și a riscului pesticidelor chimice și reducând dependența UE de importurile agricole.

În cele mai multe cazuri, aceste noi tehnici duc la schimbări mai direcționate, precise și mai rapide decât tehnicile convenționale, în timp ce asigură culturi agricole care nu sunt diferite de cele obținute cu tehnici clasice precum selecția semințelor și încrucișarea.

Comisia Europeană precizează că documentul adoptat legalizează două categorii de plante obținute prin NGT: 1. plante NGT comparabile cu plantele naturale sau convenționale și 2. plante NGT cu modificări mai complexe. Ambele categorii vor fi supuse unor cerințe diferite pentru a ajunge pe piață ținând cont de caracteristicile și profilurile de risc diferite ale acestora. Plantele din prima categorie vor trebui notificate. Plantele din a doua categorie vor trece prin procesul mai amplu al reglementării stabilit de directiva privind organismele modificate genetic. Comisia urmărește să ofere stimulente pentru a orienta dezvoltarea plantelor către mai multă durabilitate, să asigure transparența cu privire la toate plantele NGT de pe piața UE (de exemplu, prin etichetarea semințelor) și să ofere o monitorizare solidă a impactului economic, de mediu și social al produselor NGT.

Noile biotehnologii au susținători și opozanți. În prima tabără se află, potrivit site-ului lafranceagricole.com, chiar comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides, care a declarat, în aprilie, anul acesta, că NGT sunt ”calea de urmat” pentru a avea o agricultură durabilă. Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas ( Spania a preluat de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene ) a declarat pe la jumătatea lunii iunie că „este crucial. Trebuie să creștem productivitatea ținând cont de un nivel limitat de resurse naturale”. Planas a spus că mizează pe această lege pentru a echilibra prevederile unui alt document legislativ care impune ținte de reducere a pesticidelor, asupra căruia negocierile sunt blocate din cauza preocupărilor legate de producțiile agricole. Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, susține că „acest lucru ar face posibil să mergem mai departe, pe ambele picioare: atât pentru a menține o traiectorie de reducere a produselor fitosanitare, cât și pentru a oferi (fermierilor) instrumente alternative” pentru a „continua să producă materii prime agricole”.

La Bruxelles sunt deja depuse 90 de cereri de autorizare pentru culturi NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de cercetare, cu doar câteva teste de teren până acum (porumb în Belgia, cartofi în Suedia etc.). Pentru a fi accelerată comercializarea, simplificarea regulilor este cerută cu voce tare de Copa-Cogeca, de unele țări UE și de deputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE).

Publicația Politico titrează: ”Vin super culturile: este Europa pregătită pentru o nouă generație de plante modificate genetic?” și notează că ”propunerea Comisiei Europene de a legaliza culturile modificate de laborator ( prin editare genetică, n.n. ) plasează Big Agri împotriva activiștilor de mediu și a micilor fermieri”.

”Reglementarea ultra-restrictivă a OMG-urilor ( organismelor modificate genetic ) din UE, care precede biotehnologiile mai noi, stabilește obstacole extrem de mari pentru cultivarea plantelor modificate genetic și permite țărilor UE să le interzică chiar și după ce s-a dovedit că sunt sigure”, reamintește Politico.

Prin noua lege, adoptată azi, Comisia Europeană își propune să reducă birocrația și să permită accesul mai ușor pe piață pentru plantele obținute cu ajutorul „noilor tehnici genomice” (NGT), cum ar fi CRISPR-Cas9, care vizează gene specifice fără a introduce neapărat material genetic din afara fondului genetic al amelioratorilor.

Regulile sunt impuse de multinaționale precum Bayer, Syngenta și Corteva, care împreună controlează cea mai mare parte a sectorului de ameliorare a plantelor, precum și de o serie de companii mai mici, oameni de știință și grupuri de fermieri, precum Copa-Cogeca.

Aceștia susțin că UE riscă să rămână în urmă față de restul lumii în utilizarea culturilor noi cu trăsături speciale care le pot face mai hrănitoare, mai eficiente și mai bine adaptate la un climat în schimbare.

În cea de-a doua tabără, a opozanților, parlamentarii ecologiști, grupurile de promovare a protecției mediului, fermierii ecologici, micii fermieri și peste 400.000 de cetățeni ai UE care au semnat o petiție împotriva dereglementării a ceea ce ei numesc „noile OMG-uri”.

Aceste grupuri spun că regulile vor da și mai multă putere multinaționalelor, permițându-le să revendice brevete asupra culturilor care ar fi putut fi obținute prin metode convenționale de ameliorare, amenințând în același timp producția non-MG și ecologică. De asemenea, ei susțin că, deoarece NGT-urile există doar de puțin timp, de peste un deceniu, rămân întrebări cu privire la siguranța lor.

România, pe primul loc atât la exportul, cât și la importul de semințe de floarea soarelui; scădere drastică a livrărilor ucrainene pe piața comunitară

Comentarii

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *