Ce se ascunde în spatele scandalului sistemului anti-grindină / Europa renunță, România vrea să îl prelungească / Agricultorii vor discuții în CSAT / Marius Gheorghe (fermier): „Acesta este un sistem anti-fermieri, nu anti-grindină!” / Replica ministrului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fenomenele meteo extreme din ultimile zile au adus din nou în discuție faptul că România nu beneficiază în momentul de față de un sistem anti-grindină, care să protejeze culturile fermierilor și viticultorilor.

Unii fermieri din Vrancea, așa cum a scris și G4Media, au susținut că vinovate de actuala situație este criza politică actuală și lipsa unui guvern legitim care să poată promulga legea în baza căreia sistemul antigrindină să fie pornit.

Dar problema este mult mai complicată și complexă, iar rezolvarea acesteia nu stă doar  în semnătura unui guvern legitim.

Sistemul antigrindină funcționa după o reglementare veche de 15 ani, care a expirat

Reamintim că marii fermieri, care au culturile asigurate, au cerut MADR să oprească intervențiile în atmosferă, pe motiv că rachetele antigrindină ar provoca secetă. În schimb, micii producători, s-au trezit cu livezile și culturile de viță de vie calamitate de grindină, iar aceștia cer insistent să fie repus în funcțiune sistemul.

Practic, în decembrie 2024 a expirat cadrul normativ, așa că sistemul a fost suspendat de drept. Până atunci, funcționarea sistemului a fost reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă pentru o perioadă de 15 ani.

Așadar, sistemul antigrindină funcționa după o reglementare data acum 15 ani. Ori, la fel ca și reglementarea, sistemul în sine era vechi de 15 ani, depășit de mult timp! În plus, acesta nu are în spate un studiu tehnic de specialitate.

Ce spune Administrația Prezidențială

Forumul APPR a înaintat chiar o petiție către Administrația prezidențială, prin care cere ca problema acestui sistem antigrindină să fie dezbătută într-o ședință a CSAT.

Petiția depusă în vatra anului trecut, a primit un răspuns de la consilierul de stat Gabriel-Cristian Piscociu, din cadrul Administrației Prezidențiale care a precizat că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a fost conceput ca un instrument strategic destinat protejării economiei, în special a agriculturii, împotriva fenomenelor meteorologice extreme. Răspunsul  integral îl puteți citi în facsimilul atașat.

Totuși, instituția subliniază că funcționarea sistemului era reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă pentru o perioadă de 15 ani, iar acest cadru normativ a expirat în luna decembrie 2024. „Ultimul cadru normativ a expirat în luna decembrie 2024, ceea ce a condus, de drept, la suspendarea sistemului”, se arată în document.

În plus, se precizează că orice decizie privind viitorul sistemului anti -grindină trebuie analizată și asumată de Guvern și de Ministerul Agriculturii.

Țările din Europa de Vest au renunțat la el!

În răspunsul consilierului de stat transmis Forumului APPR se mai arată că majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest nu mai utilizează sisteme bazate pe rachete antigrindină.

Ca exemple, sunt menționate Germania, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, state care, potrivit Administrației Prezidențiale, au renunțat la aceste sisteme invocând eficiența redusă, riscurile asupra mediului sau existența unor metode alternative de protecție.

În același timp, răspunsul Administrației Prezindețiale amintește că fermierii pot beneficia de instrumente de asigurare împotriva riscurilor climatice, inclusiv a grindinei, prin scheme de sprijin public pentru plata unei părți din primele de asigurare.

Decizia aparține Guvernului și Ministerului Agriculturii

Administrația Prezidențială precizează că toate aspectele privind oportunitatea continuării sistemului trebuie analizate de Guvernul României, inclusiv din perspectiva constrângerilor bugetare și a necesității direcționării fondurilor către măsuri cu eficiență demonstrată.

Potrivit documentului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este instituția care trebuie să clarifice problemele tehnice și administrative privind SNACP, iar implementarea eventualelor măsuri revine Guvernului.

Abia după parcurgerea acestor etape și numai dacă situația o va impune, subiectul ar putea fi analizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Ce spune ministrul interimar Tanczos Barna: ”Voi propune o prelungire de 2 ani a actualului sistem!”

Ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că va propune o prelungire de 2 ani a actualului sistem, chiar dacă acesta a fost controversat și reclamat în justiție.

„Din punctul meu de vedere, un singur județ nu poate decide asupra întregii țări. Eu pot să înțeleg sensibilitățile, interesele, problemele locale, dar un sistem național nu poate fi oprit doar pentru că un județ dorește ca acest lucru să se întâmple”, a spus sursa Barna, după cum a relatat G4Food.

Ce spun datele culese de DAJ Prahova de la fermieri

Cum situația era mai mult decât explozivă în județul Prahova, MADR a solicitat DAJ Prahova o consultare a fermierilor din județ. Din datele, pe care le puteți citi în facsimil, situația este clară:

• 481 de fermieri, adică aproximativ 91,6% dintre cei consultați, au solicitat stoparea lansării rachetelor antigrindină;
• aceștia exploatează 102.905,62 hectare, echivalentul a 72,09% din suprafața arabilă a județului Prahova;
• doar 44 de fermieri s-au pronunțat pentru continuarea sistemului, administrând 3.649,11 hectare, respectiv 2,56% din suprafața arabilă a județului.

În același timp, datele oficiale centralizate de Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova indică faptul că, în cadrul consultării realizate de Ministerul Agriculturii, peste nouă din zece fermieri consultați s-au pronunțat pentru oprirea lansării rachetelor antigrindină, ceea ce evidențiază amploarea nemulțumirilor existente în rândul unei părți importante a producătorilor agricoli.

Fermierul Marius Gheorghe: „De când s-a oprit sistemul antigrindină, avem ploi și producții record”

Suspendarea lansării rachetelor antigrindină continuă să alimenteze disputa dintre fermierii din culturile de câmp și susținătorii sistemului. Marius Gheorghe, fermier din Măgurele, județul Prahova, susține că oprirea sistemului, în vara anului 2024, a schimbat radical situația din teren, iar exploatația sa a revenit la producții ridicate după mai mulți ani de secetă.

„Noi lucrăm în zona deluroasă și avem un punct al sistemului antigrindină la maximum cinci kilometri. Din momentul în care s-a oprit sistemul, plouă cum ploua înainte. Plouă normal. Suntem extrem de mulțumiți”, spune fermierul.

El susține că nici măcar sistemul nu i-a protejat culturile atunci când era operațional.

„Pe mine m-a bătut grindina atunci când sistemul era funcțional. Mi se spunea că sunt prea aproape de sistem. În ultimii doi ani n-am avut o zi în care să fie grindină. Am revenit la o normalitate. Ne uităm la nori, vedem că vin din zona de munte, se descarcă normal, apoi plouă”, afirmă acesta.

„De grindină ne putem asigura, de secetă nu”

Potrivit lui Marius Gheorghe, pentru grindină există soluții financiare, însă lipsa precipitațiilor afectează mult mai grav agricultura.

„De grindină ne putem feri, dar de secetă nu. Avem la dispoziție sistemul de asigurări și ni se decontează aproape jumătate din sumă. Problema noastră este lipsa apei”, spune fermierul.

Acesta susține că înainte de suspendarea lansării rachetelor observa frecvent fenomene meteo neobișnuite.

„În ultimii ani, când funcționa sistemul, vedeam pe camere cum un singur nor se descărca într-o singură zonă, unde producea inundații, iar în rest nu ploua”, afirmă agricultorul.

92% dintre fermierii din Prahova au cerut oprirea sistemului

Fermierul spune că inițiativa suspendării sistemului a venit chiar din partea agricultorilor.

„În Prahova sunt aproximativ 130.000-140.000 de hectare agricole. Am strâns semnături de la 92% dintre fermieri, pe vremea ministrului Florin Barbu. Prima oară sistemul s-a oprit în baza semnăturilor noastre”, afirmă acesta.

El susține că agricultorii nu au fost consultați în perioada în care sistemul funcționa.

„Beneficiarii finali, care suntem noi fermierii, n-am fost niciodată întrebați până când n-am strâns semnături”, spune Marius Gheorghe.

„Sistemul a funcționat fără avize”

Una dintre cele mai dure acuzații formulate de fermier vizează modul în care ar fi funcționat sistemul antigrindină.

„Sistemul a funcționat nelegal, fără avize, fără absolut nimic. Au cheltuit sute de milioane de euro și sistemul nu este omologat. Practic, a funcționat ilegal, pentru că nu a avut avize de niciun fel. Dacă era totul în regulă, nu putea fi oprit în Prahova”, susține acesta.

El afirmă că există nemulțumiri similare și în alte județe.

„Știu că și colegii din Iași, Vaslui și Vrancea sunt de aceeași parte cu noi”, spune agricultorul.

„Nu este un război între fermieri”

Marius Gheorghe respinge ideea că disputa ar fi între cultivatorii de cereale și viticultori.

„Ministrul încearcă să ne pună în două tabere diferite. Suntem fermieri și noi, și ei. Ei reprezintă aproximativ 7.000 de hectare de viță-de-vie și livezi, iar noi lucrăm restul suprafețelor agricole”, afirmă acesta.

Mai mult, spune că și el cultivă viță-de-vie.

„Nu este un război între fermierii de cultură mare și cei din viticultură. Și eu am 40 de hectare de viță-de-vie. Ei au încercat să ne pună în antiteză”, precizează Marius Gheorghe.

Marius Gheorghe: „Am trecut de la 1.000 de kilograme, la 10 tone de grâu la hectar”

Fermierul leagă direct rezultatele din câmp de oprirea sistemului antigrindină.

„Din 25 iulie 2024, când s-a oprit sistemul, am avut precipitații. Am avut sute de litri de apă. Din acel moment suntem niște fermieri fericiți: avem ploi, avem recolte și avem ce pune pe masa unei țări întregi”, declară acesta.

Diferențele de producție, spune el, sunt spectaculoase.

„Acum doi ani, când sistemul era funcțional, recoltam între 800 și 1.500 kg de grâu și rapiță la hectar. Astăzi avem recorduri: 8-10 tone de grâu la hectar și 4,5-5 tone de rapiță la hectar”, afirmă fermierul.

„Acesta este un sistem anti-fermieri”

În final, Marius Gheorghe susține că sistemul ar trebui abandonat definitiv.

„Acest sistem nu mai funcționează decât în unele țări din estul Europei. În majoritatea statelor din vest este interzis. Este un sistem anti-fermieri, nu antigrindină”, spune acesta.

Fermierul avertizează că agricultorii din Prahova sunt pregătiți să protesteze dacă lansările de rachete vor fi reluate.

„Ei vor să pornească din nou sistemul, ca să-l omologheze. Păi au tras asupra noastră (n.red: cu rachetele) 20 de ani și nu au avut niciun rezultat. Noi ieșim toți în stradă, dacă ei pornesc sistemul”, afirmă Marius Gheorghe.

„Ei s-au jucat cu natura, iar natura le-a dat palme!”

De altfel, fermierul consideră că grindina este un fenomen natural, care nu poate fi eliminat.

„Grindina va cădea oricum, în anumite zone. În ultimii doi an,i n-am avut niciun episod de grindină în județul Prahova. Ei s-au jucat cu natura, iar natura le-a dat niște palme. În zona de tragere a sistemului se creează seceta”, a declarat Marius Gheorghe, in exclusivitate pentru G4Food.